Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a pierdut la limită referendumul privind reforma sistemului judiciar promovată de guvernul său, potrivit datelor furnizate de mai multe sondaje realizate imediat după închiderea urnelor. Rezultatele preliminare, publicate după-amiază, indică un vot extrem de strâns, în care opoziția față de reformă pare să fi avut un ușor avantaj, citează Politico.

Conform sondajelor de tip exit-poll realizate de Swg și Opinio pentru posturile La7 și Rai, între 49% și 53% dintre alegători ar fi votat împotriva modificărilor propuse, în timp ce între 47% și 51% le-ar fi susținut. Un alt sondaj, realizat de YouTrend pentru SkyTg24, indică un rezultat similar, arătând că „51,5% s-au opus reformelor, în timp ce 48,5% le-au susținut”.

În acest context, o eventuală înfrângere oficială în referendum ar putea afecta poziția politică a premierului italian, mai ales în perspectiva alegerilor generale programate pentru sfârșitul anului viitor.

Referendumul s-a desfășurat în perioada 22-23 martie și a avut ca scop validarea reformei judiciare deja aprobate de executiv. Printre principalele modificări propuse se numără separarea carierelor judecătorilor și procurorilor de stat, precum și împărțirea organului de autoguvernare judiciară în două structuri distincte.

Consultarea populară a fost precedată de o campanie intensă și polarizată. Tabăra pro-guvernamentală a susținut necesitatea reformei, îndemnând electoratul să voteze în favoarea acesteia, în timp ce opoziția de centru-stânga a mobilizat alegătorii împotriva proiectului.

Criticile au venit în principal din partea Partidului Democrat și a Mișcării Cinci Stele, care consideră că modificările „vor amenința independența sistemului judiciar și vor crea spațiu pentru influență politică”.

De cealaltă parte, guvernul a respins aceste acuzații, argumentând că reforma este necesară pentru a reduce politizarea procesului de selecție în cadrul Consiliului Superior de Justiție, în urma unor scandaluri legate de înțelegeri din culise privind numirile procurorilor.

Sondajele realizate cu aproximativ două săptămâni înainte de vot indicau deja o societate divizată, cu opinii aproape egal împărțite în ceea ce privește reforma.

Totodată, la sfârșitul lunii februarie, Giorgia Meloni s-a confruntat cu acuzații potrivit cărora ar intenționa să influențeze rezultatul viitoarelor alegeri, după ce coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind o nouă lege electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #referendum #vot

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.