Italia pregătește o operațiune militară pe teritoriul România, care ar urma să înceapă la jumătatea lunii iunie și să dureze cel puțin o lună, potrivit unor surse guvernamentale citate de presa italiană, informează știrileprotv.ro.

În contextul consolidării prezenței aliate pe flancul estic al NATO, Italia ar urma să trimită circa 100 de militari și avioane de luptă în România, scrie cotidianul La Repubblica. Așadar, presa din peninsulă notează că este vorba despre o „operațiune planifictă”, dar urgentată însă din cauza incidentului cu drona rusească de la Galați.

„Este o misiune diferită de cea de poliție aeriană desfășurată în cadrul NATO și încheiată vara trecută. Ea se va desfășura la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, cel mai important port al României. Scopul este instruirea forțelor armate române pentru a se pregăti în fața amenințărilor venite din partea Moscovei.

Este vorba despre o operațiune planificată anterior, deși neanunțată public, care a devenit și mai urgentă în aceste ore după explozia de la Galați. Un „advance party” (grup de avangardă), adică un mic grup de militari italieni, se află deja la fața locului pentru recunoaștere. Restul contingentului va ajunge până la 15 iunie. Baza de la Kogălniceanu este considerată un avanpost-cheie al aviației militare române. Nu întâmplător, ea găzduiește aproximativ 4.500 de soldați americani în cadrul garnizoanei americane US Army Garrison Black Sea, care asigură apărarea în zona Mării Negre”, notează publicația italiană.

Meloni condamnă atacul

„Un act extrem de grav”, a catalogat premierul italian Giorgia Meloni ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusă a lovit o clădire civilă în România, rănind doi cetățeni „pe teritoriul unui stat aliat și membru al UE”.

Meloni și-a exprimat „cea mai profundă apropiere și solidaritate față de persoanele afectate, față de guvern și față de întreg poporul român” și a spus că incidentul este o dovadă că războiul de agresiune purtat de Vladimir Putin „nu cruță pe nimeni, continuând să lovească brutal civili nevinovați, ignorând toate limitele și punând în pericol securitatea europeană”.

Mai mult, secretarul general al NATO Mark Rutte a transmis, vineri, pe X, „solidaritatea absolută” a Alianţei Nord-Atlantice cu România, în urma căderii unei drone ruseşti pe un bloc la Galaţi, în apropierea frontierei cu Ucraina.

„Tocmai am vorbit cu preşedintele român Nicuşor Dan”, anunţă el. „L-am asigurat de solidaritatea absolută a NATO cu România şi mi-am exprimat simpatia faţă de răniţii în acest incident”, scrie el.

„Am reafirmat că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm capacitatea de descurajare şi apărare împotriva oricărei ameninţări, inclusiv a dronelor”, anunţă el.

„Comportamentul nechibzuit al Rusiei este un pericol pentru noi toţi”, denunţă secretarul general al NATO.

„Ea continuă să atace civili şi infrastructuri civile în întreaga Ucraină. Iar (evenimentele de) noaptea trecută (de joi spre vineri) au demonstrat încă o dată că consecinţele agresiunii sale grave şi ilegale nu se opresc la frontieră”, acuză el.

„Războiul purtat de către Rusia trebuie să înceteze, la fel ca dispreţul său faţă de insecuritatea civililor”, denunţă Mark Rutte.

„În ceea ce ne priveşte, noi vom continua să ne consolidăm descurajarea şi apărarea acasă şi vom continua să susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, subliniază secretarul general al NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #militari #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.