Republica Moldova și Ucraina au o agendă comună în calitate de țări candidate pentru aderare la UE și cel mai probabil vizita neanunțată de astăzi a ministrului ucrainean de Externe la Chișinău vizează obiectivele pe care le avem setate în raport cu Uniunea Europeană. Declarații în acest sens au fost făcute de Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, informează jurnal.md.

„Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina din cauza războiului dus de Rusia în țara vecină. Nu poate fi neglijat nici subiectul de securitate și din declarații se vede că a fost abordat și acest subiect. Vreau să remarc doar că a fost prima vizită a ministrului de Externe al Ucrainei în Republica Moldova, cel puțin de la începutul războiului. Pe 1 iunie avem și summitul Comunității Politice Europene. Noi avem o relație specială cu Ucraina și avem foarte multe lucruri în comun când vine vorba de obiectivele pe care le avem setate în raport cu UE”, a spus expertul.

Potrivit unui comunicat emis de Președinție, Maia Sandu a discutat cu Dmytro Kuleba despre situația din țara vecină și provocările de securitate din regiune și a reconfirmat suportul Republicii Moldova pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Discuțiile au vizat și modalitățile de susținere reciprocă în realizarea reformelor, care să accelereze procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a anunțat că în cadrul întrevederii cu omologul său ucrainean a reconfirmat susținerea fermă de către Republica Moldova a independentei, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a subliniat importanța investigării crimelor de agresiune împotriva Ucrainei și tragerii la răspundere pe cei implicați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context el a reiterat că Republica Moldova susține crearea unui Tribunal Internațional Special care ar ivestiga aceste crime.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.