Pe 15 iunie 2026, la Luxembourg, Conferința Interguvernamentală dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a deschis oficial negocierile pe Clusterul 1 (Fundamentele). Să recapitulăm împreună ce înseamnă aceasta, scrie analistul Iulian Groza.

Clusterul 1 se deschide primul și se închide ultimul. E coloana vertebrală a aderării: funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, criteriile economice și, mai presus de toate, statul de drept. Capitolele 23 și 24.

Poziția Comună a UE este acum publică. Merită citită cu atenție. Pentru că nu vorbește despre intenții, ci despre rezultate măsurabile. Astfel, negocierile lucrează cu două categorii de condiții (criterii de referință sau benchmarks). Cele intermediare (interim benchmarks) trebuie atinse pe parcurs, pentru a putea avansa. Criteriile de referință de închidere (closing benchmarks) condiționează închiderea provizorie a fiecărui capitol.

O precizare importantă. În această Poziție Comună, criteriile de referință de închidere explicite sunt definite pentru capitolele 5 (Achiziții publice), 18 (Statistică) și 32 (Control financiar).

Pentru capitolele de stat de drept, 23 și 24, Poziția stabilește condiții intermediare. Închiderea provizorie a acestor capitole rămâne condiționată de atingerea reperelor intermediare, pe orizontală și pe capitolele de stat de drept, fără a prejudicia condiții suplimentare ce vor fi definite pentru Cluster 1.

Pe orizontală, pentru întreg Clusterul 1, Moldova trebuie să asigure o monitorizare strânsă și permanentă a implementării foilor de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice, printr-un mecanism de supraveghere robust și multidisciplinar, cu atenție la resursele umane și financiare, capacitatea instituțională, respectarea termenelor și un dialog real și consistent cu societatea civilă. Iată, pe scurt, ce cere UE pe cele două capitole care contează cel mai mult. Capitolul 23. Sistemul judiciar și drepturile fundamentale.

Criteriile intermediare sunt grupate pe trei direcții.

1. Reforma justiției. Moldova continuă reforma cuprinzătoare a justiției, cu progrese în imparțialitate, independență, responsabilizare, calitate și eficiență. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

a consolidat capacitatea, calitatea, transparența, eficacitatea și independența structurală a organelor de autoadministrare ale justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile lor specializate, inclusiv prin alocarea de resurse suficiente, și a făcut progrese tangibile în implementarea hărții judiciare și a hărții procuraturii;
a consolidat independența structurală și responsabilizarea sustenabilă a sistemului judiciar și a procuraturii, în special prin avansarea semnificativă spre finalizarea procesului de vetting și menținerea responsabilizării și integrității post-vetting la toate nivelurile, printr-un proces disciplinar îmbunătățit și prin autonomie operațională sporită a procuraturii;
a îmbunătățit calitatea actului de justiție, inclusiv prin resurse financiare și umane suficiente, reducerea semnificativă a posturilor vacante, implementarea reformei Curții Supreme de Justiție și consolidarea Institutului Național al Justiției;
a sporit eficiența justiției, prin rate de soluționare și timpi de procesare mai buni, reducerea sustenabilă a restanțelor, o procedură îmbunătățită la Curtea Constituțională, recurgerea la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor, asistență juridică, rate mai mari de executare și digitalizarea sistemului.

2. Combaterea și prevenirea corupției. Moldova face progrese semnificative. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

a implementat consecvent cadrul legal și strategic anticorupție, în linie cu standardele europene și internaționale, inclusiv recomandările GRECO, OSCE/ODIHR și OCDE, cu coordonare, bugetare, monitorizare și evaluare eficiente;
a consolidat semnificativ independența, eficacitatea, coordonarea și capacitatea operațională a instituțiilor anticorupție specializate și a celorlalte instituții relevante responsabile de combaterea corupției;
a întărit eficiența cadrului de prevenire a corupției, inclusiv prin alinierea graduală la acquis, precum protecția avertizorilor de integritate, și prin consolidarea verificării declarațiilor de avere;
a făcut progrese tangibile spre un istoric solid de investigații, urmăriri penale și condamnări în dosarele de corupție, în special condamnări definitive la nivel înalt, și a crescut numărul și valoarea bunurilor sechestrate, înghețate și confiscate;
a îmbunătățit integrarea măsurilor anticorupție concrete prin evaluări de risc și măsuri sistemice de integritate în sectoarele cele mai vulnerabile la corupție.

3. Protecția drepturilor fundamentale. Moldova consolidează protecția în practică. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

a consolidat implementarea cadrului legal și de politici pentru drepturile fundamentale și aplicarea lor în practică, în special prin executarea sporită a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și prin întărirea capacității instituțiilor independente, inclusiv Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului;
a continuat reforma sistemului penitenciar și a detenției, inclusiv îmbunătățirea condițiilor și urmărirea cazurilor de rele tratamente;
a întărit libertatea de asociere și de exprimare, libertatea și pluralismul mass-media, prin consolidarea independenței și capacității instituționale a media publice și a unui cadru de monitorizare a activității acestora, precum și prin asigurarea transparenței proprietății media, în linie cu standardele internaționale și ale UE;
a asigurat progrese în alinierea legislativă privind egalitatea și nediscriminarea, infracțiunile și discursul de ură, drepturile persoanelor cu dizabilități, egalitatea de gen și combaterea violenței de gen, drepturile procedurale ale suspecților și inculpaților și drepturile victimelor, colectarea datelor și serviciile specializate pentru victimele infracțiunilor, precum și consolidarea capacității Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
a făcut progrese spre un sistem integrat de protecție a copilului și spre alinierea la acquis privind drepturile copilului, inclusiv dezinstituționalizarea copiilor lipsiți de îngrijire părintească și a persoanelor cu dizabilități.

Capitolul 24. Justiție, libertate și securitate.

Criteriile de referință intermediare sunt grupate pe trei direcții.

1. Combaterea criminalității grave și organizate. Moldova face progrese tangibile. Criteriul intermediar este atins după ce:

s-a aliniat suplimentar la acquis privind lupta împotriva crimei organizate, inclusiv investigarea și incriminarea spălării banilor, precum și recuperarea și confiscarea bunurilor;
a făcut progrese tangibile spre un istoric solid de investigații, urmăriri penale și condamnări definitive în toate domeniile criminalității grave și organizate, inclusiv traficul de persoane și abuzul sexual asupra copiilor, criminalitatea informatică, traficul de arme, producția și traficul de droguri și spălarea banilor, precum și combaterea terorismului;
a demonstrat o practică credibilă și consecventă de lansare a investigațiilor financiare sistematice în cazurile de criminalitate gravă și organizată, inclusiv spălare de bani;
a făcut progrese tangibile spre un istoric solid de sechestrare și confiscare definitivă a bunurilor și și-a consolidat sistemul de recuperare a activelor;
a făcut progrese substanțiale în destructurarea rețelelor de trafic de persoane și de trafic de arme, inclusiv prin operaționalizarea Punctului Focal Național privind armele de calibru mic și armamentul ușor;
și-a consolidat cadrul instituțional, în special prin definirea mai clară a atribuțiilor și funcțiilor organelor de aplicare a legii, întărirea independenței și integrității lor, a capacităților operaționale, analitice și IT și a cooperării interinstituționale;
și-a consolidat capacitatea administrativă pentru a îndeplini cerințele UE privind cooperarea judiciară în materie penală, civilă și comercială și pentru a asigura cooperarea efectivă cu Eurojust și cu Parchetul European (EPPO).

2. Cooperarea în domeniul drogurilor. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

a stabilit un Sistem Național de Avertizare Timpurie funcțional și cu resurse suficiente, a consolidat Observatorul Național pentru Droguri și și-a aliniat legislația la acquis privind drogurile și precursorii de droguri;
a făcut progrese tangibile spre un istoric solid de capturi de droguri, distrugere și confiscare a activelor aferente.

3. Migrație, azil, Schengen, frontiere externe și politica de vize. Moldova livrează rezultate. Criteriul de referință intermediar este atins după ce:

și-a îmbunătățit alinierea la acquis privind migrația, azilul, politica de vize și gestionarea frontierelor, inclusiv alinierea la metodologia europeană de management integrat al frontierei (IBM);
și-a consolidat capacitățile instituționale și mecanismele de cooperare și coordonare între autoritățile implicate în gestionarea migrației, frontierelor și azilului, și-a actualizat planul de gestionare a fluxurilor migratorii mixte crescute și a întărit lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de migranți;
și-a îmbunătățit sistemul de azil, statul oferind serviciile necesare solicitanților de azil.

Ce înseamnă, de fapt? Reforma nu se mai măsoară în legi adoptate. Se măsoară în rezultate.

Întrebarea principală este nu doar dacă adoptăm legile potrivite. Ci dacă livrăm progres și rezultate în implementarea lor.
Este partea cea mai complexă și cea mai politică a procesului. Și este partea care trebuie să devină ireversibilă.

Criteriile de referință intermediare nu sunt birocrație. Sunt lista de sarcini pe care trebuie să le îndeplinim exemplar.
Negocierile s-au deschis. De acum, contează ce și când livrăm. Multă muncă în fața, dar merită tot efortul, deoarece vom deveni membri ai UE.

#aderare #Iulian Groza #Negocieri #primul cluster #UE

O ceartă între doi parteneri s-a transformat într-o situație extrem de periculoasă pe o autostradă din Franța. Un bărbat și-a lăsat partenera singură pe banda de urgență, după ce a plecat cu mașina în urma unei dispute, transmit știrileprotv.ro.

Incidentul a avut loc sâmbăta trecută, în apropiere de localitatea Cervières. Potrivit publicației Ici Saint-Étienne Loire, cei doi au coborât din autoturism în timpul călătoriei pentru a discuta în contradictoriu, scrie Le Progrès.

Conflictul a luat o turnură neașteptată când bărbatul s-a urcat din nou la volan și a plecat, lăsându-și partenera pe marginea autostrăzii.

Șoferii au alertat autoritățile

Mai mulți participanți la trafic au observat scena și au sunat imediat la numărul de urgență. Jandarmii ajunși la fața locului, pe motociclete, au constatat că șoferul dispăruse deja. Între timp, o altă conducătoare auto oprise pentru a o ajuta pe femeie și a o proteja până la sosirea echipajelor.

Femeia se afla pe banda de urgență, o zonă deosebit de riscantă, unde vehiculele circulă cu viteze ridicate.

Situația putea avea consecințe dramatice pe o autostradă unde limita de viteză ajunge la 110 km/h. În Franța, prezența pietonilor pe autostrăzi este interzisă.

Șoferul ar putea fi acuzat că a expus o altă persoană unui pericol imediat. Codul Penal francez prevede, pentru această faptă, o pedeapsă de până la un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro.