Riscuri militare la adresa Republicii Moldova, deocamdată, nu sunt. Asigurările sunt date de deputatul PAS, Doina Gherman. Reprezentanta guvernării face apel la calm și le cere cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale. În același timp, comentatorii politici spun că deși riscurile militare la adresa Republicii Moldova s-au diminuat, riscurile destabilizării situației interne sunt prezente, notează ipn.md.

Comentatorul politic, Ion Tăbîrță, spune că Rusia nu va renunța la ideea de a prelua controlul politic asupra Republicii Moldova, iar acest lucru poate avea loc prin presiuni energetice, economice, dar și prin intermediul actorilor pro-ruși de pe arena politică internă.

„În toamna anului trecut am asistat la scenariul destabilizării, înrăutățirii situației social-politice prin creșterea prețurilor la resursele energetice, prin activizarea factorilor de influență pro-rusă de la noi. Atunci nu le-a reușit. Îmi vine greu să cred că Federația Rusă a renunțat la aceste intenții. Acum rămâne să vedem pe care scenarii se va merge. Scenariul militar acum pare mai puțin probabil, pentru că Rusia are probleme în Ucraina, a suferit o serie de pierderi militare, comparativ cu situația de la începutul războiului. Scenariul unei joncțiuni terestre între armata rusă care a invadat Ucraina și cea din regiunea transnistreană s-a diminuat. Dar asta nu înseamnă că Rusia va renunța la ideea de a prelua controlul politic asupra Republicii Moldova. Coloana a 5-a este prezentă”, a spus Ion Tăbârță.

Șefa comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, spune că informația făcută publică ieri de Ministerul rus al Apărării privind eventuale provocări în regiunea transnistreană nu este confirmată, iar riscuri militare la adresa Republicii Moldova nu sunt.

„Facem apel la calm în rândul cetățenilor. Autoritățile Republicii Moldova nu au confirmat informația făcută publică de Ministerul rus al Apărării. Suntem în permanentă colaborare și discuții cu partenerii externi, de aceea apelul către cetățeni este de a avea încredere în autoritățile statului. Vedem de dimineață până seara dezinformare și propagandă agresivă rusească ce crește de la o zi la alta. Suntem într-un război hibrid, nu este un secret pentru nimeni. Federația Rusă face asta de 30 de ani, alimentând separatismul și tentativele de destabilizare. Riscuri militare nu există, atât timp cât Ucraina rezistă”, a spus deputatul PAS, Doina Gherman.

Republica Moldova trebuie să profite de atenția sporită de care se bucură din partea partenerilor externi și să-și consolideze capacitățile de apărare, iar în condițiile când îi este amenințată securitatea, țara poate renunța la neutralitate, spune ex-deputatul Iurie Reniță.

„Republica Moldova nu este asigurată din punctul de vedere al securității. Povestea de naftalină cu neutralitatea nu mai ține, atunci când statul este în pericol, își ia toate măsurile pentru a-și proteja existența. Nu e niciun impediment de a semna acorduri militare cu România, Ucraina, Polonia, țările baltice. Neutralitatea este o versiune rusească de dominare a Republicii Moldova”, a spus Iurie Reniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dotarea militarilor noștri de către partenerii externi ar fi binevenită. O armată este funcțională dacă este mobilă, adică să aibă mașini militare, Hummer-uri, avem nevoie de TAB-uri care să le substituie pe cele din perioada sovietică, pentru că trebuie să fim realiști, ele nu sunt altceva decât metal uzat. Faptul că TAB-urile aflate acum în dotarea Armatei Naționale se mișcă sau se pornesc, nu înseamnă că ele pot face un marș miliar de 20-50 de kilometri, pentru că teatrul de război prevede astfel de acțiuni”, a spus ex-membrul Comisiei Unificate de Control, Eduard Bumbac.

#Iurie Reniță #Rusia #securitate

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.