Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a intrat vineri în al doilea an, fără să se întrevadă un final pentru acest conflict care a ucis deja zeci de mii de oameni, a distrus oraşe şi localităţi, a forţat milioane de persoane să fugă şi a adus o tensiune de Război Rece în relaţiile internaţionale, relatează Reuters.

Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă asupra Ucrainei la 24 februarie anul trecut, cu scopul de a cuceri rapid capitala Kiev şi de a răsturna guvernul proeuropean, dar aceste speranţe au fost spulberate de o apărare acerbă, precum şi de gafe militare care au pus piedici Moscovei.

Ucraina a avut succes cu unele contraofensive îndrăzneţe, în vara şi toamna anului 2022, recucerind o mare parte din teritoriul pe care îl pierduse la început. Treptat, războiul, pe care Moscova îl numeşte „operaţiune militară specială”, s-a transformat într-o luptă de tranşee, de uzură, înregistrându-se pierderi tot mai mari de ambele părţi. Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina la un an de la declanşarea operaţiunii ce ar fi trebuit să-i aducă lui Putin ţara pe tavă în numai trei zile.

În condiţiile în care Putin a semnalat dorinţa de a se concentra în continuare pe conflict, în ciuda sancţiunilor occidentale, iar preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski menţine o linie dură în ceea ce priveşte orice posibile discuţii, perspectivele de pace par îndepărtate.

Rezoluție ONU

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie care marchează primul an al unui război nemaivăzut de decenii în Europa. ONU cere Moscovei să-şi retragă trupele şi să înceteze lupta. S-au înregistrat 141 de voturi pentru şi 32 de abţineri. Şase ţări s-au alăturat Rusiei pentru a vota împotrivă – Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua şi Siria. China s-a abţinut de la vot, la doar o zi după ce diplomatul de top al Beijingului a vizitat Moscova şi a promis o relaţie mai profundă. Adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a respins acţiunea de la Naţiunile Unite ca fiind „inutilă”, în timp ce Zelenski a postat pe Twitter: „Această rezoluţie este un semnal puternic al sprijinului global neîntrerupt pentru Ucraina”.

Între timp, Parisul a luminat Turnul Eiffel în culorile steagului ucrainean, albastru şi galben, iar oameni înfăşuraţi în drapele ucrainene s-au adunat la un priveghi la Londra. La Bruxelles, clădirile Uniunii Europene au fost iluminate în mod similar în aceste culori.

Cel mai grav conflict

Preluând narativul vehiculat din ce în ce mai insistent de Kremlin, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a prezentat joi „operaţiunea militară specială” drept o luptă existenţială împotriva unui Occident ostil: „Folosind Ucraina, Occidentul colectiv încearcă să dezmembreze Rusia, să o priveze de independenţa sa. Aceste încercări sunt sortite eşecului”, a declarat Şoigu.

Ucraina şi aliaţii săi, conduşi de Statele Unite şi Europa, resping astfel de argumente, catalogând invazia drept o acaparare nejustificată de teritorii, menită să subjuge un stat suveran care a încercat să se desprindă de Moscova.

Noi sancțiuni și rachete rusești

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni virtual vineri cu liderii G7 – grupul celor mai dezvoltate democraţii – şi cu preşedintele Zelenski pentru a marca un an de război şi pentru a anunţa noi sancţiuni împotriva celor care au ajutat efortul de război al Rusiei, a anunţat Casa Albă. Şi Uniunea Europeană ar urma să anunţe al zecelea pachet de scancţiuni, deşi joi seara încă nu obţinuse consensul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce Europa a încercat să scape de exporturile de hidrocarburi ruseşti, Moscova a găsit în China şi India cumpărători dispuşi să preia surplusul, amortizând lovitura sancţiunilor. „Economia rusă şi sistemul de guvernare s-au dovedit a fi mult mai puternice decât presupunea Occidentul”, proclama mândru Putin săptămâna aceasta.

Pe fondul temerilor americane că şi China ar putea juca alături de Rusia, furnizându-i echipamente letale, Beijingul este aşteptat vineri să-şi prezinte un plan de pace pe care îl propune părţilor

Intensificând şi mai mult tensiunile, Putin a anunţat joi că intenţionează să desfăşoare în acest an noi rachete balistice intercontinentale cu focoase multiple Sarmat. La începutul acestei săptămâni, el a suspendat participarea Rusiei din tratatul New START (Tratatul de reducere a armelor strategice) ce reglementează controlul armelor nucleare.

Pierderi uriașe după un an de război

În apropierea unui parc de tancuri ucrainene de lângă Bahmut, oraş devenit principala ţintă a Rusiei, joi se auzeau în depărtare explozii constante care răsunau.

„Dacă renunţăm la Bahmut, orice altceva va deveni şi mai complicat. Nu putem renunţa la el, în nicio circumstanţă. Vom rezista”, a declarat pentru Reuters sergentul Oleh Slavin, un operator de tancuri.

În raportul său zilnic de seară, Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat o activitate crescută a Rusiei în est şi în sud pe măsură ce se apropie aniversarea. De asemenea, forţele ruseşti lansat atacuri asupra a cel puţin 25 de oraşe şi sate din trei regiuni nordice de-a lungul graniţei cu Rusia – Cernihiv, Sumî şi Harkov, se arată într-un comunicat.

Reuters precizează că nu a putut verifica rapoartele de pe câmpul de luptă. Unii oficiali americani şi occidentali estimează că pierderile militare ale Rusiei se ridică la aproape 200.000 de morţi sau răniţi, în timp ce, în noiembrie, cel mai important general american a declarat că peste 100.000 de soldaţi de fiecare parte au fost ucişi sau răniţi.

Pierderile de pe câmpul de luptă sunt imposibil de verificat în mod independent, dar soldaţii care luptă pe linia frontului şi oficialii militari au recunoscut că numărul morţilor a crescut în ultimele săptămâni. Totodată, mii de civili au fost ucişi, iar procurorii ucraineni au raportat mii de acuzaţii de crime de război. Moscova neagă că a vizat civili şi că a comis atrocităţi.

Capitala, sub tensiune

Ucraina a reuşit să reziste în război în ciuda unei armate mult mai mici, în mare parte datorită faptului că din Statele Unite, Europa şi nu numai, a fost trimis echipament militar din ce în ce mai sofisticat, în valoare de zeci de miliarde de dolari. Zelenski a avut un rol esenţial în menţinerea fluxului de arme, găzduindu-l luni pe Biden la Kiev şi adresându-se liderilor din întreaga lume personal şi online.

Temerile legate de noi atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra Kievului, vineri, pentru a marca un an de la declanşarea invaziei, au ţinut capitala în tensiune în ultimele zile, iar unele şcoli au trecut în online ca măsură de precauţie.

#atac #rachete #razboi

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.