Pre-vetting-ul și vetting-ul sunt primele etape în procesul de curățare a justiției. O spune șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, potrivit căruia reformarea justiției este printre recomandările-cheie ale Comisiei Europene pentru demararea negocierilor de aderare. Diplomatul european mai spune că decizia președintei Maia Sandu privind constituirea Tribunalului Anticorupție a fost discutată cu partenerii externi și este binevenită, notează ipn.md.

Potrivit șefului Delegației Uniunii Europene, decizia de demarare a negocierilor de aderare depinde de raportul Comisiei Europene asupra modului în care guvernarea de la Chișinău va reuși implementarea celor nouă recomandări. Janis Mazeiks spune că deja au fost realizate acțiuni importante ce au menirea de a curăța justiția din Republica Moldova.

„Pe domeniul reformei justiției sunt acțiuni concrete, cum ar fi procesul de pre-vetting, care are loc deja de un an. În urma acestuia avem un CSM funcțional. Acesta este un pas. Acum suntem în discuții privind vetting-ul, aceasta este următoarea etapă. Și odată ce aceste mecanisme vor începe să funcționeze, sperăm că justiția va fi mai curată”, a spus Janis Mazeiks.

Diplomatul european spune că disensiunile dintre Procuratura Anticorupție și CNA nu fac bine luptei cu corupția, întrucât persoanele certate cu legea profită de pe urma divergențelor dintre instituții.

„În situația în care instituțiile ar trebui să lupte cu corupția, acum se pare că ele luptă una cu alta. Evident, în această situație, cei care trebuie să fie ținta, se bucură. Sperăm că vor găsi abilitatea de a lucra împreună pentru ca fiecare să-și facă treaba. Este important ca discuțiile să fie civilizate și să respecte standardele etice. Eu n-am auzit înregistrarea audio, dar este o linie fină între a fi aspru și diplomatic”, a spus șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Ambasadorul Uniunii Europene spune că ideea creării unui Tribunal Anticorupție este binevenită, iar cel mai important este modul în care această instituție va activa.

„A avut loc o ședință la Președinție și s-au purtat discuții inițiale cu partenerii internaționali privind crearea Tribunalului Anticorupție. Știți, Diavolul este în detalii. Percepția generală este bună, dar cum va fi realizată, implementată, ce va fi scris în lege, care sunt aspectele de siguranță, toate acestea contează pentru noi”, a punctat diplomatul.

Potrivit conceptului prezentat de Președinție, Tribunalul Anticorupție va avea scopul de a lupta cu corupția și în special, de a asigura celeritatea examinării dosarelor complexe de corupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța va avea până la 15 judecători, selectați prin concurs de către CSM în bază de merit și experiență, și numiți (inclusiv prin transfer) de către Președintele Republicii Moldova.

#Janis Mazeiks #pre-vetting #tribunal

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.