Japonia extinde lista de bunuri și tehnologii interzise pentru export în Rusia din cauza situației din jurul Ucrainei. Lista va include imprimante 3D și echipamente de calcul cuantic, a anunțat vineri Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei.

În total, documentul actualizat conține 14 articole noi. Printre acestea se numără catalizatori pentru rafinarea petrolului, microscoape electronice și de forță atomică, pulberi de metale și aliaje metalice utilizate în imprimantele 3D, hidrogenul produs folosind solar, eolian și alte surse de energie regenerabilă.

De asemenea, în noua listă de mărfuri și tehnologii interzise se mai aflau polimeri semiconductori și conductivi electrici, echipamente pentru producerea de diode organice emițătoare de lumină, dispozitive legate de tehnologiile cuantice, inclusiv fotodetectoarele. Interdicția de aprovizionare a fost aprobată de guvernul țării și va intra în vigoare pe 20 mai.

Japonia a adoptat anterior mai multe pachete de restricții împotriva Federației Ruse din cauza situației din jurul Ucrainei. Listele de sancțiuni includ deja peste 700 de cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, LPR și DPR, precum și peste 200 de companii și organizații rusești. În plus, Japonia a înghețat activele Otkritie Bank, Novikombank, Sovcombank, VTB, Rossiya Bank, Promsvyazbank, VEB.RF, Sberbank și Alfa-Bank.

Lista mărfurilor și tehnologiilor interzise la export includea peste 300 de articole, inclusiv semiconductori, echipamente pentru securitatea maritimă și aeriană, echipamente de telecomunicații, echipamente de comunicații, produse militare, inclusiv arme, software, echipamente de rafinare a petrolului. În plus, a fost introdusă o interdicție privind furnizarea de bunuri de lux către Rusia, inclusiv mașini în valoare de peste 6 milioane de yeni (aproximativ 49.000 de dolari).

Pe 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat o operațiune militară specială ca răspuns la apelul de ajutor al liderilor republicilor Donbass. El a subliniat că planurile Moscovei nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene, iar obiectivele sunt demilitarizarea și denazificarea țării. Ca răspuns la aceasta, țările occidentale au introdus sancțiuni personale și sectoriale, inclusiv cele referitoare la datoria publică și la sectorul bancar al Federației Ruse. Multe companii private au decis să-și suspende activitatea în Rusia sau să se retragă complet din proiectele rusești și să nu mai investească în ele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #Japonia #Rusia

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.