Japonia extinde lista de bunuri și tehnologii interzise pentru export în Rusia din cauza situației din jurul Ucrainei. Lista va include imprimante 3D și echipamente de calcul cuantic, a anunțat vineri Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei.

În total, documentul actualizat conține 14 articole noi. Printre acestea se numără catalizatori pentru rafinarea petrolului, microscoape electronice și de forță atomică, pulberi de metale și aliaje metalice utilizate în imprimantele 3D, hidrogenul produs folosind solar, eolian și alte surse de energie regenerabilă.

De asemenea, în noua listă de mărfuri și tehnologii interzise se mai aflau polimeri semiconductori și conductivi electrici, echipamente pentru producerea de diode organice emițătoare de lumină, dispozitive legate de tehnologiile cuantice, inclusiv fotodetectoarele. Interdicția de aprovizionare a fost aprobată de guvernul țării și va intra în vigoare pe 20 mai.

Japonia a adoptat anterior mai multe pachete de restricții împotriva Federației Ruse din cauza situației din jurul Ucrainei. Listele de sancțiuni includ deja peste 700 de cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, LPR și DPR, precum și peste 200 de companii și organizații rusești. În plus, Japonia a înghețat activele Otkritie Bank, Novikombank, Sovcombank, VTB, Rossiya Bank, Promsvyazbank, VEB.RF, Sberbank și Alfa-Bank.

Lista mărfurilor și tehnologiilor interzise la export includea peste 300 de articole, inclusiv semiconductori, echipamente pentru securitatea maritimă și aeriană, echipamente de telecomunicații, echipamente de comunicații, produse militare, inclusiv arme, software, echipamente de rafinare a petrolului. În plus, a fost introdusă o interdicție privind furnizarea de bunuri de lux către Rusia, inclusiv mașini în valoare de peste 6 milioane de yeni (aproximativ 49.000 de dolari).

Pe 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat o operațiune militară specială ca răspuns la apelul de ajutor al liderilor republicilor Donbass. El a subliniat că planurile Moscovei nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene, iar obiectivele sunt demilitarizarea și denazificarea țării. Ca răspuns la aceasta, țările occidentale au introdus sancțiuni personale și sectoriale, inclusiv cele referitoare la datoria publică și la sectorul bancar al Federației Ruse. Multe companii private au decis să-și suspende activitatea în Rusia sau să se retragă complet din proiectele rusești și să nu mai investească în ele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #Japonia #Rusia

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.