Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Descoperirea anului?! Cercetătorii au reușit să crească pentru prima dată plante în solul adus de pe Lună pe Pământ

13 Mai 2022, 10:02
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
13 Mai 2022, 10:02 // Sci-tech //  Realitatea.md

Cercetătorii au anunțat joi că au plantat semințe de „Arabidopsis thaliana”, una dintre cele două specii de plante cunoscute sub numele de „gâscăriță”, în 12 containere minuscule care conțineau fiecare o mostră de un gram de sol adus de pe lună, denumit științific regolit.

Regolitul lunar, cu particulele sale ascuțite și lipsa de materiale organice, este complet diferit de cel de pe Pământ, cercetătorii nefiind siguri dacă semințele vor germina.

„Ni s-a tăiat respirația când am văzut prima dată abundența de lăstari verzi răsăriți din toate mostrele. Plantele pot să crească în regolitul lunar. Această unică propoziție simplă are o semnificație uriașă și deschide ușa unor explorări suplimentare cu ajutorul resurselor existente pe Lună și, probabil Marte”, afirmă profesoara de horticultură Anna-Lisa Paul, director al Centrului pentru Cercetări Interdisciplinare în Biotehnologie din cadrul Universității Florida și coautor al studiului, citată de hotnews.ro.

Toate semințele plantate de cercetători au germinat

Mai mult, cercetătorii afirmă că fiecare din semințele plantate a germinat și că, în primele stadii de dezvoltare, nu a fost observată nicio diferență notabilă între plantele răsărite în regolit și unele plantate ca grup de comparație în cenușă vulcanică de pe Pământ, material care o compoziție minerală și dimensiune a particulelor similară cu cea a solului lunar.

Însă mai târziu plantele crescut în regolit au crescut mai lent, au fost în general mai mici, cu rădăcini mai puțin dezvoltate și au fost mai predispuse de a prezenta trăsături de stres precum frunze mai reduse ca dimensiune sau culori tipice unei dezvoltări nesănătoase.

Genele plantelor din regolit au prezentat de asemenea trăsături asemănătoare cu cele ale plantelor expuse la sare, metal și oxidare. „Chiar dacă plantele au putut crește în regolit, ele au trebuit să muncească din greu, metabolic vorbind, pentru a face asta”, afirmă Paul.

Însă faptul că plantele au putut să crească în regolit a fost oricum uluitor pentru oamenii de știință.

Un pas uriaș pentru explorarea spațială

Rob Ferl, vicepreședinte pentru cercetări la Universitatea Florida și coautor al studiului, spune că a simțit „bucurie privind viața făcând ceva ce nu a mai făcut niciodată înainte”.

„Să vezi plantele crescând este o reușită în sensul în care ne spune că putem merge pe Lună și să ne creștem mâncarea, curățăm aerul și recicla apa folosind plantele în același mod în care o facem aici pe Pământ”, explică el.

Descoperirea reprezintă o veste bună și pentru NASA și programul său Artemis de a repune un om pe Lună, chiar dacă agenția spațială americană a anunțat la finele anului trecut că misiunea nu va fi demarată mai devreme de 2025 la un cost estimat în prezent la 93 de miliarde de dolari.

„Plantele sunt profund legate de știința explorării spațiale din cauza rolului lor de susținere a vieții, mai ales când ne gândim să părăsim Pământul pentru perioade îndelungate de timp”, subliniază Rob Ferl.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:40 // Slider //  Ana Panaguța

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!