Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Descoperirea anului?! Cercetătorii au reușit să crească pentru prima dată plante în solul adus de pe Lună pe Pământ

13 Mai 2022, 10:02
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
13 Mai 2022, 10:02 // Sci-tech //  Realitatea.md

Cercetătorii au anunțat joi că au plantat semințe de „Arabidopsis thaliana”, una dintre cele două specii de plante cunoscute sub numele de „gâscăriță”, în 12 containere minuscule care conțineau fiecare o mostră de un gram de sol adus de pe lună, denumit științific regolit.

Regolitul lunar, cu particulele sale ascuțite și lipsa de materiale organice, este complet diferit de cel de pe Pământ, cercetătorii nefiind siguri dacă semințele vor germina.

„Ni s-a tăiat respirația când am văzut prima dată abundența de lăstari verzi răsăriți din toate mostrele. Plantele pot să crească în regolitul lunar. Această unică propoziție simplă are o semnificație uriașă și deschide ușa unor explorări suplimentare cu ajutorul resurselor existente pe Lună și, probabil Marte”, afirmă profesoara de horticultură Anna-Lisa Paul, director al Centrului pentru Cercetări Interdisciplinare în Biotehnologie din cadrul Universității Florida și coautor al studiului, citată de hotnews.ro.

Toate semințele plantate de cercetători au germinat

Mai mult, cercetătorii afirmă că fiecare din semințele plantate a germinat și că, în primele stadii de dezvoltare, nu a fost observată nicio diferență notabilă între plantele răsărite în regolit și unele plantate ca grup de comparație în cenușă vulcanică de pe Pământ, material care o compoziție minerală și dimensiune a particulelor similară cu cea a solului lunar.

Însă mai târziu plantele crescut în regolit au crescut mai lent, au fost în general mai mici, cu rădăcini mai puțin dezvoltate și au fost mai predispuse de a prezenta trăsături de stres precum frunze mai reduse ca dimensiune sau culori tipice unei dezvoltări nesănătoase.

Genele plantelor din regolit au prezentat de asemenea trăsături asemănătoare cu cele ale plantelor expuse la sare, metal și oxidare. „Chiar dacă plantele au putut crește în regolit, ele au trebuit să muncească din greu, metabolic vorbind, pentru a face asta”, afirmă Paul.

Însă faptul că plantele au putut să crească în regolit a fost oricum uluitor pentru oamenii de știință.

Un pas uriaș pentru explorarea spațială

Rob Ferl, vicepreședinte pentru cercetări la Universitatea Florida și coautor al studiului, spune că a simțit „bucurie privind viața făcând ceva ce nu a mai făcut niciodată înainte”.

„Să vezi plantele crescând este o reușită în sensul în care ne spune că putem merge pe Lună și să ne creștem mâncarea, curățăm aerul și recicla apa folosind plantele în același mod în care o facem aici pe Pământ”, explică el.

Descoperirea reprezintă o veste bună și pentru NASA și programul său Artemis de a repune un om pe Lună, chiar dacă agenția spațială americană a anunțat la finele anului trecut că misiunea nu va fi demarată mai devreme de 2025 la un cost estimat în prezent la 93 de miliarde de dolari.

„Plantele sunt profund legate de știința explorării spațiale din cauza rolului lor de susținere a vieții, mai ales când ne gândim să părăsim Pământul pentru perioade îndelungate de timp”, subliniază Rob Ferl.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.