Premierul japonez Fumio Kishida a promis, la aniversarea capitulării Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, că nu va mai purta niciodată un război.Membrii cabinetului său au marcat ziua prin vizite la un sanctuar controversat, acțiuni care vor stârni furia Chinei și a Coreei de Sud.

În condițiile în care sanctuarul Yasukuni este considerat un simbol al trecutului militarismului Japoniei, legăturile dintre Tokyo și China sunt deja deosebit de tensionate în acest an, după ce Beijingul a efectuat exerciții militare fără precedent în jurul Taiwanului, în urma vizitei în această țară a președintelui Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, la începutul acestei luni, scrie Reuters.

În timpul exercițiilor, mai multe rachete au căzut în apele din interiorul zonei economice exclusive a Japoniei. citiți mai departe

Legăturile comemorării aniversare cu Yasukuni, un sit care onorează 14 lideri japonezi din timpul războiului condamnați ca și criminali de război de către un tribunal aliat, precum și morți în război, au făcut ca Kishida să se confrunte luni cu un exercițiu de echilibru dificil.

Aflat în tabăra dovish a Partidului Liberal Democrat (PDL) conservator, sarcina sa a fost de a evita iritarea vecinilor și partenerilor internaționali, păstrând în același timp fericiți membrii mai de dreapta ai partidului – în special după uciderea fostului premier Shinzo Abe luna trecută.

Kishida a trimis o ofrandă la sanctuarul din centrul Tokyo, fără a o vizita, a relatat agenția de știri Kyodo. El a mai trimis ofrande la Yasukuni în timpul unor festivaluri anul trecut și în această primăvară.

„Nu vom mai repeta niciodată ororile războiului. Voi continua să respect acest jurământ hotărât”, a declarat Kishida la o adunare seculară în altă parte în Tokyo, la care a participat și împăratul Naruhito.

„Într-o lume în care conflictele sunt în continuare neclintite, Japonia este un lider proactiv în domeniul păcii”, a mai spus el.

Imagini difuzate de postul de televiziune NHK au arătat cum sanctuarul a fost vizitat luni dimineața devreme de mai mulți miniștri ai cabinetului, inclusiv de ministrul securității economice Sanae Takaichi. Anterior, locul a fost vizitat de Koichi Hagiuda, șeful consiliului de cercetare politică al PDL și un aliat cheie al fostului premier ucis Shinzo Abe.

„Este firesc pentru orice țară să le acorde respect celor care și-au dat viața pentru țara lor”, a declarat mai devreme luni secretarul șef al cabinetului, Hirokazu Matsuno. „Japonia va continua să își consolideze relațiile cu vecinii săi, inclusiv cu China și Coreea de Sud”.

Un grup de legislatori care în mod normal vizitează în masă pe 15 august a declarat săptămâna trecută că nu vor face acest lucru din cauza unei creșteri recente a cazurilor de coronavirus.

Abe a fost ultimul prim-ministru din istoria recentă care a vizitat Yasukuni în timpul mandatului, în 2013 – o vizită care a indignat atât China, cât și Coreea de Sud și a atras chiar și un reproș din partea aliatului său apropiat, Statele Unite.

Statele Unite și Japonia au devenit aliați de securitate statornici în deceniile care au trecut de la sfârșitul războiului, dar moștenirea acestuia încă bântuie Asia de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Coreenii, care marchează această dată drept Ziua eliberării naționale, au resentimente față de colonizarea peninsulei de către Japonia între 1910 și 1945, în timp ce China are amintiri amare legate de invazia și ocuparea de către trupele imperiale a unor părți din țară între 1931 și 1945.

Kishida s-a angajat să majoreze substanțial bugetul de apărare al Japoniei, citând mediul de securitate regional din ce în ce mai tensionat, dar nu a făcut nicio mențiune într-un discurs recent despre unul dintre visele lui Abe – revizuirea Constituției pacifiste a țării – deși acesta a mai vorbit despre acest lucru.

#de razboi #Japonia #premier

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.