Liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis la summitul extraordinar al Alianței Nord-Atlantice, să prelungească cu un an mandatul secretarului general al Alianței Jens Stoltenberg. Decizia a venit ca urmare a crizei de securitate provocate de Rusia prin războiul declanșat împotriva Ucrainei. Stoltenberg s-a declarat onorat de această decizie a șefilor de stat și de guvern în timp ce NATO se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate dintr-o generație.

„Aliații NATO au convenit să prelungească mandatul secretarului general Jens Stoltenberg cu încă un an, până la 30 septembrie 2023. Aliații i-au mulțumit secretarului general pentru conducerea și dedicarea sa, în special în acest moment critic pentru securitatea internațională”, a anunțat NATO într-un comunicat.

Mandatul lui Stoltenberg, secretar general din 1 octombrie 2014, trebuia să se încheie la 30 septembrie 2022, la trei luni distanță după summitul de la Madrid din 30 iunie 2022 la care liderii aliați vor adopta noul Concept Strategic al NATO.

„Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o treabă remarcabilă în ceea ce privește conducerea și consolidarea Alianței noastre – în special în acest moment critic pentru securitatea internațională. Salut prelungirea mandatului său și aștept cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape în anul care urmează”, a spus și președintele american Joe Biden, salutând decizia.

Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase deja poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa.

Liderii țărilor aliate au hotărât joi, la summitul extraordinar de la Bruxelles, înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. De asemenea, ei au convenit să accelereze investițiile în domeniul apărării.

Jens Stoltenberg este secretar general al NATO din anul 2014, mandatul său fiind reînnoit de mai multe ori, inclusiv în perioada dificilă a relației transatlantice din timpul administrației americane conduse de Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alianța NATO #Jens Stoltenberg

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.