Ex-deputatul, Alexandru Jizdan, care a fost și ministru de Interne pe timpul guvernării Partidului Democrat, vine cu unele clarificări despre implicarea fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care a fost arestat, pentru că ar avea tangență cu dosarul Direcției 5 și acțiunile întreprinse de acesta în perioada respectivă.

Jizdan afirmă că, deși Pînzari este acuzat că l-ar fi angajat pe finul lui Vlad Plahotniuc, președinte al FEA, Dorin Damir, ca agent sub acoperire în cadrul Inspectoratului de Investigație al IGP, pe când deținea funcția de șef, iar Alexandru Jizdan era ministru de Interne, multe lucruri nu se cunosc în spațiul public cum în realitatea decurge procedura de racolare a agenților sub acoperire și cum se semnează actul dat de conducerea Poliției Naționale.

„Procedura de racolare și angajare e o istorie separată. În toată cariera mea profesională am atras la colaborare confidențială mulți agenți. Identitatea lor este secret de stat, iar atunci când mergeam la semnat actele la conducere, ei vedeau doar pseudonimul, adică persoana deja era criptată. Așa a fost și în cazul lui Alexandru Pînzari. El de fapt a semnat un act codificat, pentru un oarecare „X” sau „Y”. Sunt detalii care nu se discută în public, sunt anumite protocoale și reguli care acum au fost încălcate obraznic. Consider că s-a deschis „cutia pandorei”, iar acest precedent poate aduce daune grave securității naționale”, s-a destăinuit astăzi, Jizdan.

De asemenea, fostul deputat a venit cu replică și pentru ex-deputații Platformei DA, Alexandr Slusari și Chiril Moțpan, care îl învinuiesc atât pe el, cât și pe Alexandru Pînzari că ar avea tangențe cu o companie petrolieră, care asigură carburanți, inclusiv trupele ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană.

„Declara Slusari la TV că eu, doar din motiv ca sunt prieten cu Alexandru Pînzari, aș deține cotă parte în compania „Tirex”. Din această informație este adevărat doar că sunt prieten cu Pînzari, restul este un fals. Niciodată nu am avut interese în compania Tirex. O spun cu responsabilitate, iar cei care au declarat acest lucru sunt mincinoși, oameni plătiți să facă acest lucru. Și ce a generat această manipulare în mințile bolnave ale unora? „Jizdan alimentează tancurile rusești în Transnistria”. Acesta este un exemplu cum poți diaboliza un om. Insist să veniți cu probe în acest sens, să arătați publicului dovada acestor declarații”, a scris Jizdan.

Referitor la acuzațiile lui Chiril Moțpan, Alexandru Jizdan declară:

Așa cum nu a luptat la război, dar se declară veteran, la fel nu are idee de activitate operativă. Moțpan doar impunea angajații MAI să cumpere reviste unde el era cofondator sau avea interese materiale. Așa îl ține minte sistemul. Azi acest individ vorbește despre grupări criminale, despre operațiuni, filaj ș.a. Dar de ce nu spui Moțpan despre faptul că Pînzari a fost la război în 1992, că a participat la sute de operațiuni, că și-a riscat viața de mai multe ori pentru ca azi, în Republica Moldova oamenii să nu aibă frică de „hoți în lege”?! De ce nu spui că de fapt, Pînzari nu a încălcat legea, iar semnătura pusă de el pe acel document este una din multe altele, puse anterior după aceeași procedură (și de alți șefi ai Poliției Naționale). Situația este favorabilă vouă, nu? Un teren bun pe care acum să vă tot manifestați. Dar, oare este corect să amăgiți fără rușine pe la televiziuni și nici măcar să nu purtați răspundere pentru asta.

Amintim că, membrul Partidului Democrat, fost șef al IGP, Alexandru Pînzari, fost reținut în dosarul în care este vizat președintele FEA, Dorin Damir, și șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, cu privire la angajarea ultimului în calitate de agent sub acoperire în cadrul fostei Direcții 5 a INI în perioada guvernării democratice.

Se vehicula că, Alexandr Jizdan ar fi încercat să fugă din țară, după arestarea lui Pînzari, după ce a fost văzut pe Aeroportul Internațional Chișinău, lucru, care a fost infirmat chiar de acesta, precizând că a plecat într-o vacanță, aceasta fiind planificată cu mult timp înainte de evenimentul dat.

#Alexandru Jizdan #Alexandru Pînzari #Directia 5 #INI

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.