Instanța reia astăzi, 25 septembrie curent, examinarea dosarului Energocom, în care este vizat ex-președintele Igor Dodon, după ce ședința de judecată din data de 19 septembrie a fost întreruptă la solicitarea apărării, scrie radiochisinau.md.

Pe parcursul lunii septembrie au fost programate, în total, trei ședințe, scrie anticorupție.md. Igor Dodon este învinuit că ar fi favorizat semnarea unui contract de procurare a energiei electrice, în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova, dar a respins de fiecare dată acuzațiile care i se aduc. Schemele folosite și contractele păguboase pentru bugetul public au fost deconspirate în anchetele de presă ale Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) încă în anul 2008.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul denumit generic „Energocom”, în care este vizat ex-președintele Republicii Moldova, a fost trimis în judecată, pentru examinare în fond, pe 9 septembrie 2022.

Fostului șef de stat i se incriminează săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat. Învinuirea se referă la acțiunile acestuia din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului.

#dosar #Igor Dodon #instanta

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.