Într-un interviu acordat pentru presa locală, Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu din România, declară că țara vecină se află în mijlocul unei crize ecologice, iar în Bucureşti există degajări foarte puternice de hidrogen sulfurat de la marile gropi de gunoi.

„Bucureștiul este cel mai bun exemplu pentru această criză ecologică. Avem un aer extraordinar de poluat. Avem ape subterane pline de substanțe toxice. Un sol foarte poluat și nu este vorba doar de o poluare istorică, este o poluare la care am ajuns în ultimii 20 de ani”, susține Octavian Berceanu.

Berceanu spune că Popești Leordeniul, o comună aflată în zona metropolitană, „are un depozit de gunoi de un milion de metri cubi. Efectiv un munte de deșeuri pe care autoritățile nu l-au văzut”. De asemenea, în Chiajna, există depozite ilegale de sute de mii de metri cubi, declară fostul şef al Gărzii de Mediu.

Potrivit acestuia, avem degajări foarte puternice de hidrogen sulfurat de la marile gropi de gunoi din București. Hidrogenul, în loc să fie ars, neutralizat, la 800 de grade Celsius prin procese tehnologice, este ars, dacă putem spune așa, de fapt, i se dă drumul în aer la 300 de grade Celsius și îl absorbim în organism prin aerul pe care-l respirăm.

„Jumătate din București este afectat de acest hidrogen sulfurat. Avem arderi ilegale de combustibili solizi pentru încălzire, care nu au de-a face cu lemnul. Sunt foarte multe sobe în București. Autoritățile ar fi trebuit să facă un recensământ al acestora, să vină cu soluții competitive. Noi încă punem bucăți de mobilă în sobe, în mijlocul Bucureștiului”.

Activităţile de arderi de deşeuri, o afacere de sute de milioane de euro

Octavian Berceanu susţine că „avem de-a face cu structuri de crimă organizată care obțin foarte mulţi bani din arderile de deșeuri, din arderile de cabluri și din recuperarea metalelor aflate în elemente compozite”. „Asta înseamnă foarte mulți bani negri pentru oamenii politici. Înseamnă și susținere pentru unele partide. Tot acest angrenaj de crimă organizată favorizează anumiți oameni politici și oameni de afaceri”, adaugă fostul comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.

„Dacă punem în ecuație volumul deșeurilor autohtone, dar și cele importate, toate operațiunile care se fac pentru a scăpa de ele atâta timp cât nu există sisteme integrate de management al deșeurilor care să funcționeze la nivel național, vorbim de sute de milioane de euro”.

Fostul comisar general dă şi un exemplu. „În comuna Chiajna, lipită de București, Poliția Locală păzește un depozit ilegal de gunoi în care s-au descărcat până acum peste 50.000 de camioane de deșeuri. Prețul încasat de proprietarii depozitului ilegal e de 300 de euro pe camion. Faceți socoteala, 15 milioane de euro într-un singur loc”, explică Octavian Berceanu.

„Din 1.000 de infracțiuni legate de poluare și deșeuri, dacă sunt descoperite 100, iar 0,6 se termină cu condamnarea infractorului. Când vorbești de rezultate sub 1%, practic, se poate spune că nu se face nimic”.

#gaz #poluare #Romania

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.