Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Jurnaliștii nu mai au acces la Casa Presei?! Mai multe redacții, anunțate să elibereze birourile. Buzu explică

13 Mai 2026, 11:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
13 Mai 2026, 11:54 // Actualitate //  Victoria Laur

Mai multe redacții care își au sediul la Casa Presei au fost notificate pe 6 mai că trebuie să elibereze birourile până pe 30 iunie, deoarece în clădire ar urma să fie efectuate reparații. Autoritățile nu oferă alternativă, deși publicațiile au contracte până la sfârșitul anului 2026.

Asociația Presei Independente (API) a transmis o scrisoare Guvernului, Cancelariei de Stat și Ministerului Culturii, în care au cerut intervenția de urgență, „pentru a preveni evacuarea redacțiilor fără identificarea unor soluții alternative viabile, asigurând continuitatea activității instituțiilor media locatare în acest imobil”.

„În pofida impactului major pe care această decizie îl are asupra activității editoriale, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului nu a propus redacțiilor nicio soluție alternativă adaptată posibilităților lor financiare pentru perioada desfășurării lucrărilor de reparație capitală și nici nu oferă garanții clare de revenire a acestora în sediile ocupate anterior după finalizarea reparațiilor.

Considerăm această abordare absolut inadmisibilă, întrucât ignoră complet specificul activității jurnalistice și dificultățile economice cu care se confruntă instituțiile mass-media. Precizăm că prețurile actuale de închiriere de pe piața imobiliară depășesc cu mult posibilitățile financiare limitate ale redacțiilor, care sunt deja afectate de creșterea costurilor pentru hârtie, tipar, servicii de distribuție și întreținere tehnică. În aceste condiții, există un risc real ca mai multe publicații și alte instituții media să fie nevoite să-și reducă sau chiar să-și înceteze activitatea”, se arată în scrisoarea API.

În replică, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a declarat că vor fi renegociate contractele. Conform lui, publicațiile au urma să primească oferte alternative.

„Sunt acolo reparații, pentru că mai multe 20 de ani nu au fost reparații. Guvernul, instituțiile subordonate, au nevoie de spații ca să fie aproape pe sediul central al Guvernului. Noi avem relații contractuale cu toate aceste persoane juridice, care ne permit să renegociem. Noi le oferim alternative în timp rezonabil”, a explicat Buzu.

Deocamdată nu se cunoaște care dintre instituțiile subordonate Guvernului ar urma să ocupe spațiile din Casa Presei și dacă, după renovări, jurnaliștii vor putea închiria din nou birouri acolo.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.