Adoptarea unei noi legi a mass-mediei este o condiție necesară pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și pentru consolidarea libertății presei. Declarația aparține expertei Consiliului Europei pentru mass-media, Tatiana Puiu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Noua lege a mass-mediei: noutăți, beneficii, riscuri”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei, noua lege va extinde transparența proprietății instituțiilor media și va introduce garanții suplimentare pentru protecția jurnaliștilor împotriva intimidărilor și atacurilor.

Tatiana Puiu a precizat că adoptarea noii legi a mass-mediei se regăsește printre recomandările Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la UE. Proiectul a fost deja aprobat în prima lectură de Parlament.

„Comisia Europeană a precizat că Republica Moldova, pentru a avansa în procesul de integrare europeană, obligatoriu, trebuie să extindă transparența proprietății asupra presei online și tipărite și să adopte o nouă lege privind mass-media. De asemenea, trebuie să fie asigurată protecția adecvată a jurnaliștilor împotriva intimidării și atacurilor”, a explicat experta Tatiana Puiu.

Potrivit expertei, unul dintre elementele de noutate este abordarea unitară a tuturor serviciilor mass-media, indiferent de platforma prin care este distribuit conținutul.

„Proiectul de lege conține noțiunile furnizorilor serviciilor mass-media. Nu mai avem noțiuni separate de presă scrisă, online sau audiovizual. Toate sunt integrate într-o singură definiție transpusă din regulamentul european, asta permite ca legea să fie aplicabilă indiferent de forma de distribuție a conținutului. Un alt obiectiv al legii este să consolideze independența editorială și să asigure un nivel adecvat de transparență a proprietății și finanțării instituțiilor media”, a explicat experta Consiliului Europei pentru mass-media, Tatiana Puiu.

Potrivit ei, noua lege își propune să asigure un echilibru sănătos între libertatea de exprimare, responsabilitatea editorială și pluralismul media.

„De asemenea, proiectul urmărește crearea unui cadru juridic coerent care să asigure echilibrul dintre libertatea de exprimare, responsabilitatea editorială și protecția pluralismului mediatic în concordanță cu standardele europene. Noua lege își propune să asigure o funcționare mai transparentă, echitabilă și democratică a pieței media din Republica Moldova”, a precizat Tatiana Puiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică „Noua lege a mass-mediei: noutăți, beneficii, riscuri” este ediția a 353-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

#mass media #Tatiana Puiu

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.