Este suficientă o singură frază despre limbă, identitate sau România și Republica Moldova uită imediat de toate celelalte subiecte.
Ieri discutam despre plăți la întreprinderile de stat, decizii netransparente și calitatea guvernării. Astăzi ne întrebăm din nou cine suntem, dacă formăm același popor și dacă există o identitate moldovenească distinctă.
Nu este surprinzător. Astfel de teme ating limba copilăriei, memoria familiei și sentimentul de apartenență. De aceea, oamenii nu își apără doar opinia, ci o parte din propria identitate. În asemenea discuții, argumentele calme pierd repede în fața emoțiilor.
Peste câteva zile, disputa se va stinge. Noi însă vom rămâne aici.
Va trebui să muncim, să ne creștem copiii, să dezvoltăm afaceri și să decidem dacă ne legăm viitorul de această țară. Pentru aceasta contează mai puțin să ajungem la aceeași versiune a trecutului și mai mult să știm după ce reguli vom trăi mâine.
Probabil că nu vom avea prea curând un consens asupra identității, limbii, relației cu România sau trecutului sovietic. Poate că nici nu avem nevoie de unul.
Putem să ne considerăm moldoveni, români, să vorbim în principal rusa sau să reunim în noi mai multe apartenențe culturale. Această diversitate nu ne împiedică să acceptăm un minim civic comun.
Republica Moldova este un stat independent și are dreptul să își aleagă viitorul european. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi justificată prin istorie, limbă sau nostalgie.
În același timp, nicio identitate nu trebuie să devină singurul permis de acces la viitorul țării. Parcursul european nu aparține unei singure comunități culturale, iar un om nu devine mai puțin al acestei țări doar pentru că vorbește altă limbă sau se definește diferit.
Diferențele nu sunt problema. Problema apare atunci când ele sunt folosite pentru a-i exclude pe ceilalți.
Responsabilitatea autorităților este clară. Statul trebuie nu doar să explice parcursul european, ci și să-i implice pe oameni în deciziile care le schimbă viața. Regulile comune inspiră încredere atunci când sunt discutate din timp, aplicate egal și le permit unor grupuri diferite să-și vadă locul în viitorul țării. Integrarea europeană nu trebuie să fie percepută ca proiectul unei părți a societății, pe care ceilalți sunt chemați doar să-l accepte.
Dar nu putem transfera întreaga responsabilitate asupra puterii.
Și noi alegem dacă transformăm fiecare formulare neinspirată într-un nou conflict despre cine este „mai adevărat”. Tot noi alegem dacă îl vedem pe celălalt ca interlocutor sau îl împingem imediat în tabăra celor străini.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Subiectele sensibile nu pot și nu trebuie interzise. Putem însă să discutăm despre ele fără să ne refuzăm reciproc dreptul de a aparține acestei țări.
Nu trebuie să ne amintim trecutul în același fel. Trebuie să ne înțelegem asupra regulilor care ne permit să ne construim viața aici, în Republica Moldova.
Cred că de aici începe un viitor cu adevărat comun.
Alexandr Bejenari, expert în comunicare strategică
