Jurnalistul rus Dmitri Muratov, redactorul-șef al cotidianului Novaia Gazeta, premiat vineri cu Nobelul pentru Pace, alături de colega sa din Filipine, Maria Ressa, a dedicat premiul ziarului pe care îl conduce și jurnaliștilor morți în țara sa, scrie libertatea.ro. Muratov a declarat că premiul a fost complet neașteptat și că inițial a crezut că apelul telefonic este o farsă, potrivit The Moscow Times.

Unul dintre cei doi ziariști premiați vineri cu Nobelul pentru Pace este redactorul-șef al cotidianului independent rus Novaia Gazeta. Șase jurnaliști sau colaboratori ai acestui ziar au murit în ultimii ani. Chiar joi s-au împlinit 15 ani de la asasinarea faimoasei jurnaliste Anna Politkovskaia, ceea ce a adus prescrierea faptelor, care îi pune la adăpost pe cei care au comandat crima.

El a subliniat că premiul este o recunoaștere a presiunii tot mai mari asupra jurnaliștilor în Rusia. „Jurnalismul din Rusia este reprimat acum. Vom încerca să ajutăm oamenii care acum sunt declarați «agenți străini» și care sunt atacați sau expulzați din țară”. a spus el pentru site-ul de știri Podiom. Muratov a făcut astfel referire la jurnaliștii incomozi pentru guvernul de la Moscova, care i-a declarat agenți străini. Printre aceștia se află cei de la site-ul de investigații „Proekt”, care a fost a fost catalogat drept „organizație indezirabilă”.

Alte organizații media pe care a fost aplicată eticheta de „agent străin” sunt postul TV Dojd, site-ul de știri Meduza, și cele de investigații iStories și The Insider. Unii dintre jurnaliștii acestor organizații își continuă activitatea din afara Rusiei. „Premiul este al ziarului” Novaia Gazeta nu a fost catalogat drept „agent străin”, dar este unul dintre cele mai importante ziare independente din Rusia. Muratov este unul dintre cei care au fondat ziarul, în 1993, și ocupă funcția de redactor-șef din 1995. El a spus că premiul Nobel este opera întregii echipe Novaia Gazeta, inclusiv a celor șase jurnaliști sau colaboratori uciși de la lansarea ziarului.

„Este pentru Igor Domnikov, Iura Șcekocikin, Anna Politkovskaia, Nastia Baburova, Natașa Estemirova și Stas Markelov”, a mai spus redactorul-șef al Novaia Gazeta. Observatorii cred că moartea acestor jurnaliști a avut legătură cu munca lor de investigație, în special în Cecenia, așa cum a fost cazul Annei Politkovskaia și a Natașei Estemirova.

15 ani de la asasinarea Annei Politkovskaia

Întâmplător sau nu, premiul Nobel pentru Pace a fost acordat la o zi după împlinirea a 15 ani de la asasinarea Annei Politkovskaia.

Jurnalista, o critică aprigă a lui Vladimir Putin, a războaielor purtate de Rusia în Cecenia și a liderului pro-Kremlin al acestei mici republici din Caucazul rus, Ramzan Kadîrov, a fost împușcată mortal pe 7 octombrie 2006, în scara blocului în care locuia, aproape de centrul Moscovei. Politkovskaia avea 48 de ani. Crima a avut loc chiar de ziua de naștere a lui Putin.

Asasinarea Annei Politkovskaia a provocat o undă de şoc în Rusia şi în toată lumea. Însă doar executanţii crimei au fost condamnaţi. În 2014, cinci bărbaţi au fost recunoscuţi vinovaţi că ar fi organizat, executat sau participat la asasinat. Printre aceștia, cecenul Lom-Ali Gaitukaiev, despre care Novaia Gazeta a dezvăluit ulterior că fusese informator al FSB şi totodată unul din capii mafiei cecene. Gaitukaiev a murit în 2017 în închisoare. Odată cu împlinirea a 15 ani de la asasinat s-a prescris și răspunderea penală a celor care au comandat crima.

„Joi, comanditarii au scăpat oficial de răspunderea penală”, a denunţat Novaia Gazeta, adăugând că publicaţia se va strădui în continuare să obţină în faţa tribunalelor „redeschiderea anchetei asupra asasinării Annei Politkovskaia până când va fi dezvăluit numele celui care a dat ordinul”.

Jurnalism sub amenințări

Novaia Gazeta și-a continuat în ultimii ani investigațiile cu privire la acţiunile grupurilor de mercenari ruşi şi persecuţiile împotriva minorităţilor sexuale în Cecenia. În 2018, un cap de ied şi o coroană mortuară au fost trimise la sediul redacţiei.

„Sper că acest premiu ne va ajuta să ne protejăm împotriva atacurilor autorităților. Acest premiu este important nu doar pentru noi, ci pentru întreaga comunitate a jurnaliștilor din Rusia”, a spus Pavel Kaniginm, un vechi reporter al ziarului, citat de The Moscow Times.

Redacția și-a menținut independența inclusiv datorită faptului că jurnaliștii sunt direct implicați în companie. Cele mai multe acţiuni la Novaia Gazeta sunt deţinute de colectivul redacţional. Doar 10% îi aparţin fostului preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, şi alte 14% omului de afaceri Aleksandr Lebedev, potrivit agenției de presă AFP, citată de Agerpres.

#Anna Politkovskaia #Dmitri Muratov #jurnalisti atacati #Premiul Nobel 2021 #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.