Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Jurnalistul rus, premiat cu Nobel pentru Pace, și-a dedicat trofeul jurnaliștilor morți la datorie

09 Oct. 2021, 08:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Oct. 2021, 08:12 // Actualitate //  Realitatea.md

Jurnalistul rus Dmitri Muratov, redactorul-șef al cotidianului Novaia Gazeta, premiat vineri cu Nobelul pentru Pace, alături de colega sa din Filipine, Maria Ressa, a dedicat premiul ziarului pe care îl conduce și jurnaliștilor morți în țara sa, scrie libertatea.ro. Muratov a declarat că premiul a fost complet neașteptat și că inițial a crezut că apelul telefonic este o farsă, potrivit The Moscow Times.

Unul dintre cei doi ziariști premiați vineri cu Nobelul pentru Pace este redactorul-șef al cotidianului independent rus Novaia Gazeta. Șase jurnaliști sau colaboratori ai acestui ziar au murit în ultimii ani. Chiar joi s-au împlinit 15 ani de la asasinarea faimoasei jurnaliste Anna Politkovskaia, ceea ce a adus prescrierea faptelor, care îi pune la adăpost pe cei care au comandat crima.

El a subliniat că premiul este o recunoaștere a presiunii tot mai mari asupra jurnaliștilor în Rusia. „Jurnalismul din Rusia este reprimat acum. Vom încerca să ajutăm oamenii care acum sunt declarați «agenți străini» și care sunt atacați sau expulzați din țară”. a spus el pentru site-ul de știri Podiom. Muratov a făcut astfel referire la jurnaliștii incomozi pentru guvernul de la Moscova, care i-a declarat agenți străini. Printre aceștia se află cei de la site-ul de investigații „Proekt”, care a fost a fost catalogat drept „organizație indezirabilă”.

Alte organizații media pe care a fost aplicată eticheta de „agent străin” sunt postul TV Dojd, site-ul de știri Meduza, și cele de investigații iStories și The Insider. Unii dintre jurnaliștii acestor organizații își continuă activitatea din afara Rusiei. „Premiul este al ziarului” Novaia Gazeta nu a fost catalogat drept „agent străin”, dar este unul dintre cele mai importante ziare independente din Rusia. Muratov este unul dintre cei care au fondat ziarul, în 1993, și ocupă funcția de redactor-șef din 1995. El a spus că premiul Nobel este opera întregii echipe Novaia Gazeta, inclusiv a celor șase jurnaliști sau colaboratori uciși de la lansarea ziarului.

„Este pentru Igor Domnikov, Iura Șcekocikin, Anna Politkovskaia, Nastia Baburova, Natașa Estemirova și Stas Markelov”, a mai spus redactorul-șef al Novaia Gazeta. Observatorii cred că moartea acestor jurnaliști a avut legătură cu munca lor de investigație, în special în Cecenia, așa cum a fost cazul Annei Politkovskaia și a Natașei Estemirova.

15 ani de la asasinarea Annei Politkovskaia

Întâmplător sau nu, premiul Nobel pentru Pace a fost acordat la o zi după împlinirea a 15 ani de la asasinarea Annei Politkovskaia.

Jurnalista, o critică aprigă a lui Vladimir Putin, a războaielor purtate de Rusia în Cecenia și a liderului pro-Kremlin al acestei mici republici din Caucazul rus, Ramzan Kadîrov, a fost împușcată mortal pe 7 octombrie 2006, în scara blocului în care locuia, aproape de centrul Moscovei. Politkovskaia avea 48 de ani. Crima a avut loc chiar de ziua de naștere a lui Putin.

Asasinarea Annei Politkovskaia a provocat o undă de şoc în Rusia şi în toată lumea. Însă doar executanţii crimei au fost condamnaţi. În 2014, cinci bărbaţi au fost recunoscuţi vinovaţi că ar fi organizat, executat sau participat la asasinat. Printre aceștia, cecenul Lom-Ali Gaitukaiev, despre care Novaia Gazeta a dezvăluit ulterior că fusese informator al FSB şi totodată unul din capii mafiei cecene. Gaitukaiev a murit în 2017 în închisoare. Odată cu împlinirea a 15 ani de la asasinat s-a prescris și răspunderea penală a celor care au comandat crima.

„Joi, comanditarii au scăpat oficial de răspunderea penală”, a denunţat Novaia Gazeta, adăugând că publicaţia se va strădui în continuare să obţină în faţa tribunalelor „redeschiderea anchetei asupra asasinării Annei Politkovskaia până când va fi dezvăluit numele celui care a dat ordinul”.

Jurnalism sub amenințări

Novaia Gazeta și-a continuat în ultimii ani investigațiile cu privire la acţiunile grupurilor de mercenari ruşi şi persecuţiile împotriva minorităţilor sexuale în Cecenia. În 2018, un cap de ied şi o coroană mortuară au fost trimise la sediul redacţiei.

„Sper că acest premiu ne va ajuta să ne protejăm împotriva atacurilor autorităților. Acest premiu este important nu doar pentru noi, ci pentru întreaga comunitate a jurnaliștilor din Rusia”, a spus Pavel Kaniginm, un vechi reporter al ziarului, citat de The Moscow Times.

Redacția și-a menținut independența inclusiv datorită faptului că jurnaliștii sunt direct implicați în companie. Cele mai multe acţiuni la Novaia Gazeta sunt deţinute de colectivul redacţional. Doar 10% îi aparţin fostului preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, şi alte 14% omului de afaceri Aleksandr Lebedev, potrivit agenției de presă AFP, citată de Agerpres.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.