Premiul Nobel pentru Pace a fost câștigat în 2021 de jurnaliștii Maria Ressa și Dmitri Muratov pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertății de exprimare în Filipine și Rusia”.

„Doamna Ressa şi domnul Muratov primesc Premiul Nobel pentru pace pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare în Filipine şi Rusia”, a declarat preşedinta Comitetului, Berit Reiss-Andersen, într-o conferinţă de presă la Oslo.

„În acelaşi timp, ei sunt reprezentanţi ai tuturor jurnaliştilor care susţin acest ideal într-o lume în care democraţia şi libertatea presei se confruntă cu condiţii din ce în ce mai potrivnice”, a adăugat ea.

Dmitri Muratov, în vârstă de 59 de ani, unul din fondatorii şi redactor-şef al cotidianului Novaia Gazeta, „a apărat de decenii libertatea de exprimare în Rusia în condiţii din ce în ce mai dificile”, a subliniat juriul.

La rândul ei, Maria Ressa (58 de ani), prin site-ul de investigaţii Rappler pe care l-a cofondat în 2012, „foloseşte libertatea de exprimare pentru a dezvălui abuzurile de putere şi autoritarismul în creştere în ţara sa natală, Filipine”, a motivat Comitetul Nobel.

Libertatea presei, niciodată laureată până acum, figura printre favoriţi în acest an, dar cele 329 de candidaturi aflate în cursă erau ţinute secrete.

Premiul – o medalie de aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 980.000 de euro) – va fi decernat în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la data de 10 decembrie, la Oslo, dacă situaţia sanitară o va permite.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru pace a revenit Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, pentru eforturile de combatere a foametei în lume.

#Dmitri Muratov #Maria Ressa #Premiul Nobel

Pentru a extinde accesul la resurse educaționale de calitate încă din primii ani, Ministerul Educației și Cercetării continuă Programul Național „100 de povești citite”, prin care 1.300 de grădinițe din întreaga țară vor primi un nou lot de cărți și materiale educaționale. Acestea vor contribui la dezvoltarea literației emergente – deprinderile care pregătesc copilul pentru citit și scris, precum dezvoltarea vocabularului, exprimarea ideilor, înțelegerea poveștilor și familiarizarea cu literele și sunetele.

În această etapă, fiecare instituție va primi un set de 21 de titluri de carte pentru copii și un raft-vitrină pentru cărți, ceea ce înseamnă distribuirea, la nivel național, a 27.300 de volume și a 1.300 de rafturi-vitrină pentru amenajarea spațiilor de lectură din grădinițe.

Printre beneficiari se numără și 100 de instituții de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale, pentru care această dotare reprezintă prima experiență de constituire a unei colecții de carte în limba română destinată activităților de literație emergentă.

„Pentru ca noile cărți să fie folosite cât mai bine în activitățile cu copiii, Ministerul Educației și Cercetării investește și în formarea educatorilor. Un prim grup de 250 de cadre didactice din Republica Moldova va participa la cea de-a III-a ediție a Seminarului de literație emergentă, organizat la Iași de Asociația OvidiuRO, partener al Programului. Printre participanți se numără educatori și profesori de limba română din instituțiile de educație timpurie, inclusiv din cele cu program în limbile minorităților naționale.

În cadrul seminarului, cadrele didactice vor învăța noi metode prin care pot transforma lectura într-o activitate interactivă și atractivă pentru copii, care îi ajută să-și dezvolte vocabularul, să înțeleagă mai bine poveștile, să-și exprime ideile și să-și formeze treptat deprinderile necesare pentru citit și scris. Metodele și experiențele acumulate vor fi ulterior împărtășite educatorilor din întreaga țară”, precizează reprezentanții ministerului.

În lunile septembrie-octombrie 2026, Ministerul Educației și Cercetării va organiza un amplu program de formare a cadrelor didactice prin metoda formării în cascadă, astfel încât educatorii din toate instituțiile de educație timpurie să beneficieze de suport metodologic și instrumente practice pentru integrarea lecturii interactive în activitățile zilnice și valorificarea eficientă a noilor resurse educaționale.