Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Impresionant. Cu o vârstă înaintată, dar în trend cu ultimele tendințe privind cultivarea eco

08 Oct. 2021, 04:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
08 Oct. 2021, 04:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Produsele ECO sunt la mare căutare în zilele noastre, iar producătorii trebuie să se adapteze cerințelor de pe piață și să folosească diverse metode pentru a obține produse cât mai sănătoase și ecologice. Chiar dacă are de 82 de ani, agricultorul Nicolae Micu a reușit să obțină certificarea ecologică și trecut deja de câțiva ani la practici ecologice de prelucrare a solului și combatere a dăunătorilor, scrie bani.md.

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, secara e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

„Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul”

Pentru a ajunge să fie promotor al agriculturii ecologice, Nicolae Micu a trecut o etapă îndelungată. Acum, agricultorul folosește tehnici precum rotația culturilor, neutilizarea îngrășămintelor chimice.

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect. Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.”, spune agricultorul. „Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”, a adăugat acesta.

De asemenea, pentru a vedea care sunt cele mai eficiente metode, întreprinderea pe care o gestionează dnul Nicolae Micu efectuează diverse experimente.

Ne aflăm în satul Olișcani, raionul Șoldănești, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai rațional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100  de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele.

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”. De asemenea, agricultorul folosește „arme” ecologice împotriva dăunătorilor.

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat.

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă dnul Nicolae.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.