Produsele ECO sunt la mare căutare în zilele noastre, iar producătorii trebuie să se adapteze cerințelor de pe piață și să folosească diverse metode pentru a obține produse cât mai sănătoase și ecologice. Chiar dacă are de 82 de ani, agricultorul Nicolae Micu a reușit să obțină certificarea ecologică și trecut deja de câțiva ani la practici ecologice de prelucrare a solului și combatere a dăunătorilor, scrie bani.md.

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, secara e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

„Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul”

Pentru a ajunge să fie promotor al agriculturii ecologice, Nicolae Micu a trecut o etapă îndelungată. Acum, agricultorul folosește tehnici precum rotația culturilor, neutilizarea îngrășămintelor chimice.

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect. Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.”, spune agricultorul. „Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”, a adăugat acesta.

De asemenea, pentru a vedea care sunt cele mai eficiente metode, întreprinderea pe care o gestionează dnul Nicolae Micu efectuează diverse experimente.

Ne aflăm în satul Olișcani, raionul Șoldănești, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai rațional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100 de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele.

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”. De asemenea, agricultorul folosește „arme” ecologice împotriva dăunătorilor.

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat.

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă dnul Nicolae.

#agricultura #eco

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.