Estonia nu sărbătorește Ziua Victoriei pe 9 mai, deoarece după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial au urmat atrocități. Declarația a fost făcută de șefa diplomației europene, fosta prim-ministră de la Talin, Kaja Kallas.

În timpul unei conferințe susținute la Chișinău, împreună cu Maia Sandu, cele două oficiale au vorbite despre Ziua Victoriei și Ziua Europei. Președinta Republicii Moldova a punctat că țara noastră „comemorează sacrificiul a zece de milioane de oameni care și-au pierdut viețile” și celebrează „proiectul de pace care se numește Uniunea Europeană”.

Kaja Kallas a menționat că din cauza represiunilor care au urmat după revenirea puterii sovietice în Estonia, țara sa nu poate celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

„Dacă după 9 mai, atunci când s-a încheiat războiul, Stalin ne-ar fi spus: Sunteți libere, puteți continua să vă trăiți libertatea, independența,am fi celebrat și noi ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.Dar din motiv că anume din această zi au început atrocități pentru țara mea,noi nu putem celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

Acestea fiind spuse, mă bucur că avem cu toții un trecut diferit. Trebuie să ne concentrăm pe viitorul nostru comun și anume asta înseamnă Ziua Europei”, a declarat Kallas.

Similar situației cu actuala Republică Moldova, Estonia a ajuns în componența URSS în 1940. Din 1941 și până aproape de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial țara a fost guvernată de Germania nazistă. Conform estimărilor istoricilor, represiunile politice ale regimului sovietic au vizat zeci de mii de persoane.

#9 mai #Kaja Kallas #sarbatoare #Ziua Europei #Ziua Victoriei

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Potrivit lui Grosu, decizia a fost convenită împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile, în contextul situației critice din sectorul energetic.

„Așa cum a anunțat doamna președintă Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate, am convenit împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic”, a declarat Igor Grosu.

Ședința extraordinară a Parlamentului este programată pentru 22 septembrie, ora 14:30. Șeful Legislativului susține că, în această perioadă, autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

„Prioritatea noastră a tuturor este să avem apă, gaz, căldură, lumină și instituțiile statului să lucreze împreună pentru siguranța oamenilor”, a mai spus Grosu.

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.