Ucraina a prelungit cu încă 90 de zile, până la data de 6 august, legea marţială şi ordinul de mobilizare. Cele două moţiuni corespunzătoare depuse de preşedintele Volodimir Zelenski au întrunit majoritatea necesară de două treimi în parlament, au relatat media ucrainene, transmit dpa şi Reuters, potrivit Agerpres.

Legea marţială urma să expire pe 6 mai, însă, după ce va fi promulgată de Zelenski, va rămâne în vigoare până pe 6 august.

Fostul preşedinte Petro Poroşenko a acuzat guvernul că grăbeşte trecerea prin parlament a prelungirii legii marţiale, având în vedere că mai era aproape o lună până la expirarea celei actuale.

Legea marţială este „folosită nu doar pentru apărarea ţării, ci şi pentru instituirea unui regim autoritar”, a declarat pe reţelele sociale liderul opoziţiei, care a fost sancţionat de Zelenski.

Guvernul ucrainean a impus prima dată legea marţială şi a ordonat mobilizarea în urma declanşării invaziei ruse pe 24 februarie 2022.

În baza legii marţiale, alegerile prezidenţiale şi parlamentare au fost suspendate, iar bărbaţilor încorporabili cu vârste între 18 şi 60 de ani li s-a interzis să iasă din ţară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#90 de zile #Kiev #lege marțială

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.