Ucraina a declarat că este pregătită să poarte luni discuţii la Istanbul cu Rusia, dacă Moscova, care este responsabilă de această iniţiativă, oferă în prealabil condiţiile sale de pace, astfel încât întâlnirea să poată da rezultate.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a explicat telefonic omologului său american Marco Rubio cum intenţionează ţara sa să înceapă discuţiile cu ucrainenii în Turcia, potrivit Ministerului rus de Externe. Rusia a oferit Ucrainei o a doua sesiune de discuţii directe la Istanbul pentru a-i trimite un „memorandum” în care să prezinte condiţiile sale pentru a ajunge la un acord de pace durabil.

Şi aceasta după ce preşedintele american Donald Trump a adoptat un ton mai dur la adresa omologului său rus Vladimir Putin în ultimele zile.

„Delegaţia noastră, condusă de (Vladimir) Medinski, este pregătită să prezinte acest memorandum delegaţiei ucrainene şi să ofere explicaţiile necesare la o a doua rundă de negocieri directe care se reiau la Istanbul, pe 2 iunie”, a anunţat Serghei Lavrov, într-un comunicat.

Vladimir Medinski a fost şeful negociatorilor ruşi în timpul discuţiilor din 16 mai, care au avut loc deja la Istanbul. Acestea au fost primele discuţii de pace directe între Kiev şi Moscova de la cele din primăvara anului 2022, la începutul atacului pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei.

Aceste schimburi în Turcia nu au condus la un progres în găsirea unei soluţii diplomatice la conflict, dar cele două părţi au convenit asupra unui schimb de prizonieri la o scară fără precedent, 1.000 de persoane pentru 1.000 de persoane, care a fost finalizat weekendul trecut.

Vineri, el a declarat că ţara sa lucrează la un memorandum în care îşi prezintă poziţia şi că îl va trimite în curând Kievului. Pentru moment, poziţiile oficiale ale celor doi beligeranţi par greu de conciliat: Rusia cere ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO şi să predea cele cinci regiuni pe care pretinde că le-a anexat, ceea ce este inacceptabil pentru autorităţile ucrainene.

Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Moscova pentru „un dialog constructiv şi de bună-credinţă cu Ucraina, singura modalitate de a pune capăt acestui război”, potrivit unui comunicat difuzat miercuri.

Moscova respinsese miercuri propunerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a organiza un summit tripartit cu Vladimir Putin şi Donald Trump pentru a duce discuţiile mai departe.

„O astfel de întâlnire trebuie să fie rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Vladimir Putin a ignorat deja invitaţia lui Zelenski de a se întâlni cu el în Turcia la jumătatea lunii mai.

Aflat în vizită la Berlin pentru a discuta cu noul cancelar german Friedrich Merz, şeful statului ucrainean a acuzat Rusia că obstrucţionează negocierile de pace, căutând „motive pentru a nu opri războiul”. Merz a anunţat că ţara sa va ajuta Kievul să producă rachete cu rază lungă de acţiune, atât în Ucraina, cât şi în Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Problema restricţiilor de rază de acţiune a fost una sensibilă în trecut, ucrainenii dorind să utilizeze arme occidentale pentru a lovi ţinte militare adânci din Rusia, dar aliaţii lor temându-se că dacă le-ar permite acest lucru ar provoca o escaladare.

Volodimir Zelenski a îndemnat, de asemenea, NATO să invite Ucraina la următorul său summit, argumentând că absenţa acesteia ar fi „o victorie pentru Putin”.

Marţi, Zelenski a cerut Washingtonului noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special împotriva sectoarelor energetic şi bancar. Dar Donald Trump a declarat miercuri că nu doreşte să sancţioneze Rusia în acest moment: „Pentru simplul fapt că eu cred că sunt aproape de a obţine un acord şi nu vreau să-l deraiez făcând asta”, a declarat el presei din Biroul Oval.

Preşedintele american, care încearcă să rezolve conflictul de la jumătatea lunii februarie, i-a criticat în ultimele zile pe Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin pentru că nu au reuşit să ajungă la un acord.

Miercuri, el s-a declarat „foarte dezamăgit” de bombardamentele ruseşti masive de la sfârşitul săptămânii trecute din Ucraina, care s-au soldat cu cel puţin 13 morţi, şi în timpul cărora „oamenii au fost ucişi chiar în mijlocul a ceea ce s-ar numi o negociere”.

Duminică, el a mers până acolo încât a afirmat că şeful Kremlinului a „înnebunit complet” când a decis să efectueze aceste atacuri. Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, a suferit marţi seara unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului, în care au fost implicate aproape 300 de drone ucrainene.

Raidul a vizat Moscova şi a perturbat traficul pe mai multe aeroporturi, dar nu a provocat pagube majore.

#PACE #razboi #Rusia #Ucraina

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.