Kievul ia în considerare invitarea Rusiei la summit-ul pentru pace

Cu câteva zile înainte de conferinţa privind pacea în Ucraina fără Rusia, Kievul a luat în considerare marţi participarea Moscovei la un summit ulterior, cu scopul de a primi o foaie de parcurs aprobată de comunitatea internaţională pentru a pune capăt conflictului, notează AFP.

„Intenţionăm să pregătim împreună planul comun care va fi susţinut de toate ţările responsabile. Şi luăm în considerare posibilitatea, în cursul celui de-al doilea summit, de a invita un reprezentant al Rusiei şi de a prezenta împreună acest plan comun”, a declarat presei europene Andri Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene.

„Pentru al doilea summit, vom lucra cu toţi colegii, cu toate ţările care doresc să participe”, a subliniat Iermak prin videoconferinţă de la Berlin.

Moscova a declarat că nu doreşte să participe la summitul din acest weekend şi, prin urmare, nu a fost invitată de ţara gazdă, Elveţia, în timp ce Ucraina doreşte să obţină rezultate concrete pentru a le prezenta la cel de-al doilea summit. Pentru acest colaborator apropiat al preşedintelui ucrainean, „experienţa proastă” a precedentelor formate de negocieri implicând Moscova, înainte de invadarea totală a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, a arătat că pentru a pune capăt războiului va fi necesar să ne bazăm pe o largă platformă de sprijin ancorată in dreptul internaţional.

O perspectivă susţinută de „100 sau mai multe ţări” de pe toate continentele, mai degrabă decât doar poziţia Ucrainei, „va fi un plan real foarte greu de contestat”, a spus el.

Zeci de lideri din întreaga lume se vor întâlni sâmbătă şi duminică în Elveţia cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru un summit conceput ca un „prim pas” pentru a găsi calea către pace în Ucraina, dar fără Moscova sau Beijing.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această „Conferinţă la nivel înalt privind pacea în Ucraina”, care va avea loc în complexul hotelier Burgenstock, se va desfăşura în urma reuniunii G7, de joi până sâmbătă, în sudul Italiei, cu participarea lui Zelenski la ambele reuniuni. Liderii G7 speră să ajungă la un acord privind utilizarea dobânzilor din activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, vizată din februarie 2022 de o ofensivă rusă mortală.

Zelenski se va alătura apoi, în Elveţia, reprezentanţilor a peste 90 de state şi organizaţii, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, vicepreşedinta americană Kamala Harris şi cancelarul german Olaf Scholz. Aproximativ jumătate dintre lideri vor fi europeni. Obiectivul summitului, solicitat de Kiev, este de a „inspira un viitor proces de pace”, dar rezultatul întâlnirii rămâne incert.

#PACE #razboi #Ucraina #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.