Administrația prezidențială ucraineană susține că actualmente nu este momentul potrivit pentru o întrevedere Putin-Zelenski, deși anterior Kievul afirma că este deschis pentru asemenea dialog. Declarația a fost făcut de consilierul liderului din țara vecină, Mihail Podolyak.

Oficialul a făcut declarațiile în studioul local al RFE, informează agenția UNIAN, fiind întrebat despre inițiativa Turciei de a găzdui runda de negocieri. În același timp, el a punctat că liderii Rusiei și Ucrainei s-ar putea întâlnit în viitor.

„Nu cred că se poate face mâine sau poimâine, cum spune Turcia. Din păcate, trebuie să așteptăm puțin. Nu este momentul pentru negocierile dintre cei doi președinți. Puțin mai târziu, probabil că o vor face. Dar dorim ca pozițiile Ucrainei în aceste negocieri să fie foarte, foarte puternice. Avem un președinte cu voință puternică, care vrea să vină la negocieri și să se comporte așa cum ar trebui să se comporte – ca lider. Și trebuie să aibă o poziție juridică foarte puternică. Trebuie să o pregătim”, a precizat Podolyak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre întrevederea dintre Putin și Zelenski se discută încă din martie. Speranțele au crescut după negocierile de la Istanbul, când a fost înaintată ciorna unui acord de pace, iar delegația rusă a anunțat că dacă documentul convine Moscovei, va fi semnat, vizat de miniștrii de Externe, apoi de președinți.

Ulterior, însă, Kremlinul puncta că există probleme în procesul de negocieri, iar Kievul schimbă prevederile acordului. Așadar, până când nu se va ajunge la înțelegere finală, despre întrevederea lui Zelenski cu Putin nu poate fi vorba.

Precizăm că mai multe țări s-au declarat gata să găzduiască eventuala întrevedere. Printre cele mai vocale dintre ele se numără Turcia. Belarus și Israelul.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#întrevedere Putin-Zelenski #Negocieri #Podolyak #Putin #războiul din Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.