Un atac rusesc de amploare a vizat Kievul în noaptea de miercuri spre joi, provocând moartea a cel puțin trei persoane, printre care și un adolescent de 14 ani. Acesta are loc într-un context tensionat, în care încercările diplomatice ale fostului președinte american Donald Trump de a intermedia un armistițiu între Rusia și Ucraina întâmpină dificultăți majore.

Alte 38 de persoane au fost rănite, iar 30 dintre acestea au fost spitalizate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Printre răniți se află și mai mulți copii.

Sirenele de raid aerian au răsunat în toată Ucraina, iar locuitorii din aproape fiecare regiune au fost îndemnați să se adăpostească, în timp ce Rusia a lansat rachete hipersonice și mai multe valuri de drone pe parcursul nopții. Cel puțin patru avioane MiG-31 echipate cu rachete Kinzhal — au decolat în timpul atacului.

Kievul a fost zguduit de explozii, în timp ce Rusia a lovit capitala cu drone și rachete balistice, distrugând locuințe, birouri și școli din tot orașul. Un bloc de apartamente cu cinci etaje a fost lovit direct și a fost complet distrus.

Jurnaliștii AFP au relatat despre explozii puternice în capitală, au observat doborârea unei rachete și resturi incandescente căzând din cer, precum și sunete ce indicau prezența unor drone. Administrația militară din Kiev a confirmat atacul cu rachete și drone, care a provocat distrugeri în mai multe cartiere.

Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a descris atacul drept „masiv”. El a precizat că, în cartierul Darnitski, o clădire de cinci etaje s-a prăbușit în urma loviturii. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-o grădiniță și într-un bloc de locuințe, potrivit șefului administrației militare, Timur Tkatchenko.

Locuitorii capitalei s-au adăpostit în subsoluri sau în stațiile de metrou, unii urmărind desfășurarea evenimentelor în timp real prin Telegram.

„Asta e tot ce trebuie să știți despre regimul terorist al lui Putin și despre așa-zisa lui dorință de pace”, a transmis Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene.

O alertă aeriană era activă pe întreg teritoriul Ucrainei în jurul orei 02:00 GMT.

În afara Kievului, regiunea Vinnitsia a fost afectată de un atac similar care a dus la întreruperi de curent și întârzieri în traficul feroviar.

Atacul vine la scurt timp după un alt bombardament sângeros, la finalul lunii iulie, în care peste 30 de persoane, inclusiv cinci copii, și-au pierdut viața la Kiev — unul dintre cele mai grave atacuri din capitală de la începutul invaziei ruse din 2022.

Escaladarea conflictului a dus la o intensificare a presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu. Aceasta a culminat cu o întâlnire între fostul președinte american și Vladimir Putin în Alaska, urmată de o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de aliați europeni, la Washington.

Trump a declarat ulterior că își dorește o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, însă negocierile pentru un astfel de summit sunt blocate. Moscova și Kievul se acuză reciproc pentru lipsa de progres.

Ucraina insistă că orice eventual acord de pace trebuie să includă garanții de securitate din partea Occidentului, menite să prevină viitoare atacuri rusești. Între timp, Kremlinul a respins categoric ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina ca parte a unui eventual acord.

Președintele Zelenski a criticat atitudinea Rusiei, descriind poziția Moscovei ca fiind „arogantă și negativă” față de negocieri, și a făcut apel la comunitatea internațională să intensifice presiunile asupra Kremlinului.

Vineri, membrii echipei prezidențiale ucrainene urmează să se întâlnească, la New York, cu reprezentanți ai administrației Trump pentru a discuta despre următorii pași.

În prezent, Rusia cere ca Ucraina să cedeze patru regiuni parțial ocupate, alături de Crimeea (anexată în 2014), și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO — condiții considerate inacceptabile de Kiev.

Pe teren, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, în regiunile de est și sud, și și-a intensificat ofensiva în ultimele luni, profitând de slăbirea forțelor ucrainene.

Marți, autoritățile de la Kiev au confirmat pentru prima dată că trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipro (centru-est), unde Rusia pretindea avansuri încă din iulie. Această regiune nu se află printre cele cinci pe care Moscova vrea să le anexeze.

#atac #Kiev #NATO

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.