Trupele nord-coreene desfășurate în regiunea rusă Kursk, care luptă alături de armata rusă, au suferit deja aproximativ 4.000 de morți și răniți în confruntările cu militarii ucraineni, conform celei mai recente analize din partea serviciilor de informații militare britanice.

Aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși în lupte, reprezentând aproape un sfert din totalul pierderilor raportate.

„Pierderile semnificative ale Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC) în decursul unui timp atât de scurt au afectat grav capacitatea forțelor RPDC de a desfășura acțiuni ofensive în sprijinul rușilor, pentru a respinge trupele ucrainene din regiune”, se menționează în comunicatul ministerului britanic al Apărării.

Cu toate acestea, trupele nord-coreene au reușit, în ciuda acestor pierderi mari, să obțină anumite „câștiguri tactice” în Kursk. Totuși, există un grad scăzut de „interoperabilitate” între forțele ruse și nord-coreene din cauza dificultăților legate de limbă și de integrarea soldaților din Phenian în structura militară rusă.

Conform estimărilor serviciilor secrete din Occident și Coreea de Sud, Coreea de Nord a trimis în Kursk între 11.000 și 12.000 de militari. La rata actuală a pierderilor (morți și răniți), Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că întreg contingentul de trupe nord-coreene ar putea fi complet distrus până la sfârșitul lunii aprilie.

De asemenea, trupele ruse suportă pierderi între 30.000 și 45.000 de soldați (morți și răniți) lunar, conform ISW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kursk #pierderi #trupe nord-coreene

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.