Prim-ministrul Dorin Recean a reiterat că nu este clară cauza care a stat la baza deciziei companiei aeriene „Wizz Air” de a nu mai opera zboruri între Chișinău și alte destinații, chiar dacă a fost anunțată oficial – securitatea aeriană, or în prezent nu există motive de îngrijorare. Mai multe declarații a făcut miercuri, 1 martie curent, la TVR 1, fiind solicitat să comenteze, inclusiv zvonurile, precum că premierul Ungariei, Viktor Orban, stă la mijloc, un susținător aprig la Rusiei, în pofida războiului pornit în Ucraina.

„Vrem să avem un dialog deschis. Vrem să știm de ce nu s-au simțit în siguranță. … Vom înțelege ce a declanșat această percepție (privind insecuritatea aeriană), pentru că nu existau motive. Companii aeriene străine continuă să opereze zboruri la noi. Acum avem și alte proiecte, cu alte companii cu care urmează să semnăm, discutăm despre deschiderea spațiului aerian cu mai multe țări. Suntem siguri că în curând va crește competiția pe piața aero”, a declarat Dorin Recean.

Cât despre zvonurile privind un joc politic periculos pe care-l face „Wizz Air”, o companie aeriană low-cost maghiară, or mai bine-zis că premierul Ungariei, Viktor Orban, i-ar face un serviciu lui președintele rus, Vladimir Putin, prim-ministrul a explicat că nu vrea să interpreteze.

„Nu vrem să intrăm în astfel de presupuneri. Obiectivul nostru este să comunicăm cu compania, cu absolut toți agenții economici. Să le dăm asigurările de care ei au nevoie. Să fim onești, deschiși și să le oferim soluții pentru a depăși motivele de îngrijorare, când ele vor fi și dacă vor fi. Sarcina noastră este să lucrăm și să depășim. Nu vrem să speculăm”, a conchis Dorin Recean.

Wizz Air își suspendă toate zborurile spre și din Republica Moldova. Motivele invocate de compania avia

Opinie: Plecarea Wizz Air din Moldova are la bază motive comerciale. Experții ungari infirmă probleme de securitate

#Dorin Recean #Viktor Orban #Wizz Air

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.