Kremlinul a declarat, miercuri, că îşi menţine politica de graţiere prezidenţială pentru deţinuţii care acceptă să lupte în Ucraina, după ce presa rusă a dezvăluit eliberarea unui bărbat ce fusese condamnat pentru omucideri sataniste şi canibale.

Nikolai Ogolobiak, condamnat la 20 de ani de închisoare în 2010, a fost graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi s-a întorc la el acasă la începutul lui noiembrie, potrivit portalului de ştiri 76.ru din regiunea Iaroslav, unde Ogolobiak s-a stabilit şi unde au fost comise crimele lui, scrie protv.ro.

Această graţiere şi cele ale altor condamnaţi, printre care unul dintre complicii la asasinarea jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, au declanşat o timidă dezbatere în Rusia cu privire la oportunitatea acestei politici. În orice caz, Kremlinul, întrebat cu privire la acest subiect încă o dată miercuri, nu prevede nicio schimbare.

„Problema nu este una nouă, ea a fost pusă de mai multe ori şi în prezent toată lumea se uită cu atenţie la aceste liste de persoane graţiate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Însă eu repet, este vorba de condiţii (de graţiere) precise, legate de o prezenţă în prima linie, de o anumită perioadă de timp în prima linie, de o participare la grupuri de asalt, şi abia după aceasta are loc graţierea”, a explicat Peskov, adăugând că nu există „nicio revizuire” a acestei politici.

Familii ale victimelor în alte dosare au denunţat această măsură, cu atât mai mult cu cât unele familii nu au fost prevenite în legătură cu aceste eliberări.

Întrebat cu privire la acest subiect la începutul lui noiembrie, Peskov a apărat aceste graţieri, estimând că „persoanele condamnate, inclusiv pentru crime grave, îşi ispăşesc crima cu sânge pe câmpul de luptă”.

Zeci de mii de deţinuţi ruşi au fost trimişi pe front în Ucraina, adesea în cadrul unor contracte cu formaţiuni paramilitare precum gruparea Wagner. Dacă supravieţuiesc după şase luni de lupte, ei sunt eligibili pentru graţiere.

Aceşti bărbaţi au luptat adesea în zonele cele mai periculoase de pe front şi, după mărturia chiar a şefului defunct al grupării Wagner, Evgheni Prigojin, ei au fost folosiţi drept carne de tun.

Potrivit site-ului 76.ru, care l-a intervievat pe Nikolai Ogolibiak, 33 de ani, acesta din urmă a fost grav rănit în lupte şi este în prezent o persoană cu handicap.

El şi alţi cinci tineri, toţi adolescenţi în momentul faptelor şi care susţineau că fac parte dintr-o sectă satanistă, fuseseră condamnaţi pentru uciderea ritualică a patru adolescenţi pe care ei îi dezmembraseră înainte de a mânca bucăţele din cadavrele lor.

#gratiere #Kremlin #satanist

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.