Kremlinul susține că Vladimir Zelenski nu își dorește un acord de pace, deoarece acesta ar însemna sfârșitul pentru el. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitrii Medvedev, consideră că ucrainenii vor ajunge în scurt timp „să spânzure” înalți oficiali europeni pentru că nu susțin retorica Kievului și nu merg contra Rusiei.

Potrivit oficialului rus, administrația lui Zelenski va continua să ceară suport occidentalelor, pentru a menține războiul. El susține că astfel președintele țării vecine va încerca să demonstreze că este „în joc” și că reprezintă „ultimul bastion al democrației europene”.

„Zelenski nu are nevoie de niciun tratat de pace. Pentru el pacea este sfârșitul, fie unul rapid – de la naziști, care îl vor spânzura pentru înțelegere cu moscoviții, fie unul mai lent – de la concurenți, care vor obține demiterea lui ca președinte care a pierdut războiul. Nu are alte șanse să rămână în funcție, dacă și funcția va rămâne”, declară Medvedev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, funcționarul a adresat și un mesaj ironic oficialilor europeni, menționând că și ei pot „deveni suspectați” că nu vor să ajute Kievul. „Într-un asemenea ritm, în curând, chiar în capitalele europene, naziștii ucraineni vor face personal represalii împotriva șefilor inacceptabili. Liderii europeni lacomi nu vor să dea bani cum ar trebui. Ei nu apreciază Nezalejnaia (n. red: termen în ucraineană, folosit pentru a numi țara vecină. În traducere: „independenta”), care este în fruntea luptei împotriva tiraniei lumii ruse”.

#acord de pace #lideri europeni #Medvedev #războiul din Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.