Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

La anul s-ar putea să nu mai avem raioane. Deputat PAS: „Această reformă e cerută peste tot”. Despre ce este vorba

18 Nov. 2021, 08:58
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2021, 08:58 // Politica //  Realitatea.md

„Au fost elaborate şi dezvoltate câteva strategii cu formarea a trei regiuni: nord, centru, sud, cu micşorarea numărului de primării şi majorarea lor. Evident că în 2022 vom vorbi mult despre acest lucru şi se va începe un proces de elaborare a acestei strategii cu implicarea calmului primăriilor şi întregii societăţi”. În cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, deputatul PAS Vladimir Bolea a anunțat despre subiectului reformei teritorial-administrative şi a declarat că începând cu 2022 acesta va fi pe agenda parlamentară.

„Această reformă e cerută absolut peste tot. Raioanele în sine, pur şi simplu este o temă absolut depăşită. Am fost la nordul R. Moldova şi un preşedinte de raion a spus că raioanele trebuiesc pur şi simplu terminate. Trebuie să aducem cât mai aproape de cetăţean serviciile pe care le acordă statul, prin procesele de digitalizare şi înaltele tehnologii. Trebuie să modernizăm foarte mult primăriile. Reforma trebuie să fie una extrem de amplă şi foarte mult axată pe cetăţean şi interesul lui. Eu cred că va fi micşorat numărul raioanelor, sau excluderea lor, sau formate regiuni”, a declarat deputatul PAS.

Prezentă la aceeași emisiune, fosta deputată Monica Babuc, președinta interimară a PDM, a amintit că, atunci când Guvernul era condus de Pavel Filip, a fost elaborat un proiect în acest sens.

„Aceasta nu poate să nu fie legată de un plan de ţară care să arate care vor fi finalităţile acesteia. Reforma nu poate să nu fie legată de demonstrarea şi argumentarea că toate serviciile care erau prestate în centrele raionale vor fi accesibile. Acest lucru trebuie adus către cetăţeni cu argumente că nu va afecta modul de viaţă a oamenilor, dar va îmbunătăţi”.

Raioanele constituie nivelul al doilea al organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, după sate (comune) și orașe (municipii), care constituie nivelul întîi. Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). Transnistria (autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană) este subdivizată mai departe în cinci raioane: Raionul Camenca, Raionul Rîbnița, Raionul Dubăsari, Raionul Grigoriopol și Raionul Slobozia; iar UTA Găgăuzia este împărțită în trei raione: Raionul Comrat, Raionul Ceadîr-Lunga și Raionul Vulcănești. Raioanele Transnistriei și Găgăuziei nu se regăsesc pe aceeași treaptă cu cele 32 de raioane ale țării.

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 14:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 14:27 // Slider //  Victoria Laur

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești. Ridicarea lui ar permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare.

Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație, scrie BANI.MD. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația apix.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua opțiune prevede structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

Proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt aproximative, nefiind anunțată deocamdată o dată exactă pentru începerea lucrărilor.