Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

La anul s-ar putea să nu mai avem raioane. Deputat PAS: „Această reformă e cerută peste tot”. Despre ce este vorba

18 Nov. 2021, 08:58
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2021, 08:58 // Politica //  Realitatea.md

„Au fost elaborate şi dezvoltate câteva strategii cu formarea a trei regiuni: nord, centru, sud, cu micşorarea numărului de primării şi majorarea lor. Evident că în 2022 vom vorbi mult despre acest lucru şi se va începe un proces de elaborare a acestei strategii cu implicarea calmului primăriilor şi întregii societăţi”. În cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, deputatul PAS Vladimir Bolea a anunțat despre subiectului reformei teritorial-administrative şi a declarat că începând cu 2022 acesta va fi pe agenda parlamentară.

„Această reformă e cerută absolut peste tot. Raioanele în sine, pur şi simplu este o temă absolut depăşită. Am fost la nordul R. Moldova şi un preşedinte de raion a spus că raioanele trebuiesc pur şi simplu terminate. Trebuie să aducem cât mai aproape de cetăţean serviciile pe care le acordă statul, prin procesele de digitalizare şi înaltele tehnologii. Trebuie să modernizăm foarte mult primăriile. Reforma trebuie să fie una extrem de amplă şi foarte mult axată pe cetăţean şi interesul lui. Eu cred că va fi micşorat numărul raioanelor, sau excluderea lor, sau formate regiuni”, a declarat deputatul PAS.

Prezentă la aceeași emisiune, fosta deputată Monica Babuc, președinta interimară a PDM, a amintit că, atunci când Guvernul era condus de Pavel Filip, a fost elaborat un proiect în acest sens.

„Aceasta nu poate să nu fie legată de un plan de ţară care să arate care vor fi finalităţile acesteia. Reforma nu poate să nu fie legată de demonstrarea şi argumentarea că toate serviciile care erau prestate în centrele raionale vor fi accesibile. Acest lucru trebuie adus către cetăţeni cu argumente că nu va afecta modul de viaţă a oamenilor, dar va îmbunătăţi”.

Raioanele constituie nivelul al doilea al organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, după sate (comune) și orașe (municipii), care constituie nivelul întîi. Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). Transnistria (autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană) este subdivizată mai departe în cinci raioane: Raionul Camenca, Raionul Rîbnița, Raionul Dubăsari, Raionul Grigoriopol și Raionul Slobozia; iar UTA Găgăuzia este împărțită în trei raione: Raionul Comrat, Raionul Ceadîr-Lunga și Raionul Vulcănești. Raioanele Transnistriei și Găgăuziei nu se regăsesc pe aceeași treaptă cu cele 32 de raioane ale țării.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.