În perioadele de caniculă, specialiștii recomandă ca temperatura din dormitor să fie menținută, în general, între 18 și 20 de grade Celsius, iar în timpul nopții să nu depășească 24 de grade, pentru ca organismul să se poată odihni corespunzător.

Potrivit Digi24, medicii atrag atenția că nu doar folosirea aparatului de aer condiționat este importantă, ci și modul în care acesta este utilizat. În zilele în care temperaturile de afară depășesc 35 de grade Celsius, locuința ar trebui răcită treptat, pentru a evita șocul termic. Specialiștii recomandă ca aparatul să fie setat inițial la 25-26 de grade Celsius, iar apoi temperatura să fie redusă gradual până la nivelul considerat confortabil.

Medicul pneumolog și specialist în somnologie Răzvan Lungu explică faptul că diferențele mari dintre temperatura de afară și cea din interior pot provoca disconfort. Totodată, acesta recomandă ca jetul de aer rece să nu fie orientat direct spre pat.

Potrivit specialistului, folosirea aerului condiționat pe timpul nopții nu reprezintă un risc major pentru sănătate, dacă aparatul este utilizat corect și funcționează la o temperatură moderată. În schimb, căldura excesivă poate avea efecte mai importante asupra organismului, afectând atât calitatea somnului, cât și starea generală de sănătate.

Medicii explică faptul că, înainte de adormire, organismul își reduce în mod natural temperatura internă. Dacă în dormitor este prea cald, acest proces este îngreunat, ceea ce poate întârzia adormirea și poate duce la un somn superficial, cu treziri frecvente.

Specialiștii avertizează că nopțile caniculare afectează inclusiv fazele de somn profund și somnul REM, esențiale pentru refacerea organismului și buna funcționare a memoriei și a proceselor cognitive. Chiar dacă o persoană doarme suficiente ore, odihna poate fi mai puțin eficientă, iar a doua zi pot apărea oboseala, somnolența, dificultățile de concentrare și iritabilitatea.

Recomandările sunt susținute și de organizații precum American Academy of Sleep Medicine și European Sleep Research Society, care consideră temperatura din dormitor unul dintre cei mai importanți factori pentru un somn de calitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aer conditionat #canicula #recomandări

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.