La Chișinău a avut loc degustarea din cadrul etapei republicane a concursului pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de aur”, organizat anual de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). Evenimentul a avutr loc vineri, 24 martie.

La ediția din acest an, pentru marele premiu au concurat 127 din cele peste 500 de probe de vinuri, prezentate de vinificatori din raioane țării.

Potrivit președintelui Sergiu Harea, concursul este organizat din anul 2002 de către CCI a RM, cu scopul de a remarca cei mai buni producători de vin de casă, a ridica cultura de consum și a efectua schimbul bunelor practici ce țin de activitatea vitivinicolă.

„Anul acesta am primit un număr destul de mare de mostre de vin de casă din toate regiunile țării. Ne bucurăm că această tradiție nu se pierde, ba mai mult, gospodarii reușesc să ne surprindă cu vinuri calitative și competitive. Și pentru că vinurile bune sunt o valoare a Republicii Moldova, CCI și-a propus ca la următoarea recoltă, să ofere suport gospodarilor pentru a realiza vin de casă care ar putea concura și la evenimente internaționale. Astfel, ne propunem să organizăm instruiri în acest domeniu”, a afirmat Sergiu Harea.

Etapa regională a concursului a avut loc pe parcursul lunilor februarie – martie, în cadrul filialelor CCI.

Vinurile au concurat la următoarele nominalizări:

Vin produs din soiuri tehnice, specia Vitis Vinifera, anul de roadă 2022;
Vin din soiuri hibride și din specia Vitis labrusca;
Vin de casă maturat mai mult de 6 luni;
Vinuri licoroase;
Vin din soiuri autohtone și soiuri selecție nouă (soiuri autohtone – Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Rara Neagră, soiuri selecție nouă – Viorica, Riton, Bianca, Floricica, Alb de Onițcani, Legenda, etc.)

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comitetele organizatorice ale filialelor CCI a RM au obligația de a selecta doar mostre de vinuri calitative care să întrunească următoarele condiții: să fie vinuri naturale seci; să fie limpezi; să nu aibă defecte de aromă şi gust; să nu prezinte degajări de CO2.

Prezentarea probelor se realizează obligatoriu în sticle curate şi etichetate. Nu se admite prezentarea probelor în recipiente din plastic. Membrii comitetului organizatoric își rezervă dreptul de a scoate din start din concurs probele care nu corespund cerințelor enumerate mai sus.

Pe parcursul celor 20 ediții au fost prezentate aproximativ 9500 de mostre de vin, dintre care peste 200 au devenit învingătoare, și se află astăzi pe rafturile magazinelor din țară.

Învingătorii concursului vor fi anunțați și premiați în cadrul Zilei Naționale a Vinului, care se sărbătorește tradițional în luna octombrie. Premiul mare este butoiul „Polobocul de aur”.

#CCI a RM #degustare #Polobocul de aur #vin

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu