Joi, 16 februarie, începând cu ora 14:00, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, va avea loc lansarea monografiei „Deportările: calvarul familiilor basarabene”, autor Corneliu Prepeliță, publicată de Editura Lexon Prim.

Lucrarea cuprinde trei capitole: I – Viața în gulagul sovietic; II – Deportarea în memoria unghenenilor; III – Monumente ridicate în memoria deportaților.

Mesajul cărții este profund și distinct, oferind posterității adevărul despre trecut și educând tânăra generație, care cunoaște foarte puține despre calvarul prin care au trecut basarabenii în perioada sovietică.

Autorul a depus o muncă asiduă, colectând fotografii și documente din majoritatea satelor din raionul Ungheni, dovezi în care sunt reflectate modul de viață al familiilor deportate, condițiile de muncă silnică și forma de școlarizare a copiilor deportați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetarea este originală prin abordarea inovativă a temei, investigată de către autor detaliat, la nivel local, cu un efort maxim de a scoate din anonimat destine și istorii de viață, împrejurările în care au locuit deportații din Siberia și Kazahstan, aducând un omagiu victimelor represiunilor politice și un avertisment pentru contemporani, ca asemenea tragedii să nu se mai repete.

Prin lucrarea sa, autorul oferă un exemplu eficient de cercetare locală, demnă de urmat pentru istorici din alte localități.

Cu câte un mesaj introductiv, la lansare vor fi prezenți istoricii Anatol Petrencu dr. hab., prof. univ. (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova) și Octavian Țîcu dr., cerc. șt. coordonator (Institutul de Istorie, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova).

#deportari #lansare #memorii #monografie #Muzeul National de Etnografie #Ungheni

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie. Acest fenomen astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, cu originea în latinescul „aequinoctium”. Denumirea este formată din cuvintele „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox, noctis”, cu sensul de „noapte”.

Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.

#astronomie #Echinoctiul de toamna #soare