La 107 ani de la unirea Basarabiei cu România în 1918, pe 29 martie curent, la Chișinău va avea loc ședința de inaugurare a Platformei Reîntregirii Naționale. Evenimentul se va desfășura în Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării.

Mișcarea își propune să consolideze identitatea românească a Republicii Moldova și să pregătească terenul pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului, notează analistul Anatol Țăranu, într-un editorial publicat pe IPN.

Platforma urmărește conjugarea eforturilor intelectualității naționale și a politicienilor cu identitate românească asumată, pentru a demasca și depăși stereotipurile moldoveniste antiromânești, implantate de două secole de politicile coloniale țariste și sovietice. De asemenea, aceasta vizează susținerea unui proiect politic și electoral care să asigure reprezentarea unei fracțiuni unioniste semnificative în viitorul Parlament, garantând consolidarea cursului european și promovarea politicilor de stat privind identitatea românească a Republicii Moldova.

Adoptarea Manifestului Reîntregirii Naționale

Anul 2025 se anunță decisiv pentru Republica Moldova, în contextul în care ideea reîntregirii naționale revine în prim-planul dezbaterilor publice și electorale. Interesul crescut pentru unirea cu România este susținut atât de conjunctura geopolitică regională, cât și de aspirațiile pro-europene ale românilor moldoveni. În acest cadru, se preconizează adoptarea Manifestului Reîntregirii Naționale, un document programatic ce poate influența semnificativ campania electorală din 2025.

Manifestul va stabili principiile și obiectivele strategice pentru realizarea unirii Republicii Moldova cu România, incluzând:

argumente istorice – reafirmarea identității românești și caracterul artificial al separării celor două state;
argumente economice – avantajele integrării în UE, accesul la fondurile de dezvoltare europene și creșterea nivelului de trai;
argumente politice – consolidarea democrației și securității prin integrarea într-un stat membru NATO și UE;
argumente sociale – protecția identității culturale și îmbunătățirea serviciilor publice;
garantarea drepturilor minorităților naționale, conform standardelor europene.

Alegerile din 2025: un test pentru idealul unionist

Campania electorală din 2025 va include cu siguranță și tema unirii. Partidele pro-europene vor trebui să se poziționeze fie pentru un parcurs european accelerat prin unire, fie pentru menținerea suveranității Republicii Moldova. În acest context, forțele pro-ruse vor încerca să promoveze o orientare eurasiatică, în opoziție cu direcția pro-europeană.

Pe flancul pro-european, PAS, partidul de guvernare, riscă să nu obțină o nouă majoritate parlamentară, iar celelalte partide europeniste nu reușesc să depășească pragul electoral. Dacă această situație persistă, o parte din voturile pro-europene riscă să fie redistribuite către forțele antieuropene. Soluția constă în formarea unei alianțe largi a partidelor suveranist-europeniste în jurul PAS.

Situația pe flancul unionist este și mai complicată. Politicile identitare deficitare ale PAS au generat dezamăgire în rândul electoratului unionist, determinând riscul absenteismului electoral. Singura soluție pentru mobilizarea acestui segment este consolidarea unui pol civic și politic, care să propună un proiect electoral unionist credibil. În condițiile în care partidele autoproclamate unioniste sunt slabe și dezbinate, Platforma Reîntregirii Naționale devine ultima speranță pentru coagularea forțelor unioniste.

Listă electorală unionistă unică

O listă electorală unionistă națională la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025 poate reprezenta o oportunitate strategică pentru maximizarea șanselor unioniștilor de accedere în Parlament și promovarea unui program clar de apropiere și, eventual, de unire cu România. În condițiile rezistenței unor partide unioniste la unificare într-un singur pol electoral din motive de orgolii sau interese, sarcina formării acestei liste revine Platformei Reîntregirii Naționale, unde lideri de opinie și personalități unioniste, inclusiv membri ai diasporei, vor juca un rol esențial.

Lista trebuie să fie formată din persoane credibile și cu experiență, susținută printr-un mesaj coerent și unitar, drept unică soluție pentru mobilizarea electoratului unionist. Campania electorală trebuie să se bazeze pe mobilizarea emoțională, evidențiind avantajele economice și sociale ale unirii.

Un obiectiv strategic apropiat al viitoarei fracțiuni parlamentare unioniste trebuie să fie promovarea și elaborarea unui Tratat de relații speciale și frățietate între România și Republica Moldova, care să pună în practică un proiect de unire condiționată, asemănător cu precedentul istoric votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918.

Platforma Reîntregirii Naționale și lista electorală unionistă unică reprezintă singura șansă pentru unioniști de a influența viitorul Republicii Moldova în timpul restrâns ce ne desparte de alegerile parlamentare din toamnă. Dacă se va reuși depășirea disputelor interne și concentrarea pe obiectivul comun, acest proiect ar putea asigura protejarea cursului european al Republicii Moldova și crearea condițiilor pentru reîntregirea națională românească.

#Anatol Taranu #Moldova #Platforma Reîntregirii Naționale #Romania #unire

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.