La interdicția impusă de PAS deputaților afiliați lui Șor, BCS cere dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor

Actualul Parlament este disfuncțional și trebuie dizolvat. Cu o asemenea declarație au ieșit deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), după ședința plenară de joi, 13 iunie curent, în cadrul căreia șapte deputați apropiați fugarului Ilan Șor au fost sancționați cu interdicția de a participa la cinci ședințe plenare, pentru că au blocat tribuna centrală. Este vorba despre Marina Tauber, Reghina Apostolova, Vasile Bolea, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi.

„Parlamentul este locul unde se țin dezbateri, se discută idei, se găsesc consensuri și se găsesc soluții. Credem că toți cei 101 deputați au drepturi egale și pot propune diverse inițiative legislative și își pot exprima opiniile, pentru că fiecare dintre noi reprezintă o anumită categorie de cetățeni. Considerăm inacceptabil comportamentul speakerului Igor Grosu, care crede că are dreptul să-şi evalueze colegii. Am asistat la un spectacol fără gust când, în loc să muncească, deputații au făcut schimb de replici rușinoase. Nu este de mirare că cetățenii sunt dezamăgiți de rezultatele Parlamentului. Considerăm că actualul Parlament este disfuncțional și ar trebui dizolvat. Cetăţenii vor schimbări şi alegeri”, a declarat socialistul Vlad Batrîncea, într-un briefing susținut în sala de presă a Parlamentului.

„Prin urmare, credem că alegerile parlamentare ar trebui să fie organizate concomitent cu alegerile prezidențiale”, a continuat deputatul.

Discuțiile în contradicție cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început încă în debutul ședinței, când deputatul Vasile Bolea a solicitat să-i fie conectat microfonul. Acesta a fost atenționat de către șeful Legislativului că nu i se va oferi cuvântul până nu va prezenta scuze publice pentru o amenințare făcută la una dintre ședințele trecute. În replică, Bolea a spus că nu consideră de cuviință să prezinte scuze. Și lui Denis Ulanov i s-a imputat o amenințare și acesta, la fel, a fost avertizat să prezinte scuze publice pentru a putea lua cuvântul în plen. Ultimul a ignorat cerința.

În timpul ședinței, cei șapte deputați au blocat tribuna centrală a Parlamentului, au scandat: „Rușine” și au bătut în tribună.

Examinarea și votarea proiectelor a continuat în gălăgie, însă într-un moment fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus convocarea Biroului Permanent. După o pauză, deputații au revenit în sală, tribuna fiind în continuare blocată. Pe fundalul scandărilor, Igor Grosu le-a solicitat celor șapte deputați să deblocheze tribună, însă aceștia au refuzat.

„V-am acordat avertisment, v-am chemat la ordine, a fost aplicată și sancțiunea de retragere a cuvântului. Vă spunem că suntem în situația de a aplica litera f) interzicerea participării la ședințele plenare pe o durată de până la 10 ședințe. Eu fac uz de dreptul meu de președinte al Parlamentului să aplicăm sancțiunea de interzicere a participării la 5 ședințe plenare”, a menționat speakerul.

Pentru această propunere au votat 57 de deputați din majoritatea parlamentară. „Rog secretariatul să anunțe și să transmită această decizie Serviciului de Protecție și Pază de Stat”, a mai spus Igor Grosu.

Următoarea ședință a Parlamentului urmează să aibă loc mâine, 14 iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BCS #Ilan Șor #Vlad Batrincea #PAS #PSRM

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.