Astăzi, 17 ianuarie, primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, împlinește 83 de ani.

Mircea Snegur a deținut mandatul de președinte în perioada anilor 1990-1996 și este unul dintre liderii mișcării de eliberare și renaștere națională. A fost principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor.

Mircea Snegur a susținut proclamarea suveranității, obținerea independenței Republicii Moldova și a contribuit la recunoașterea tânărului stat de către Occident.

Date biografice

Mircea Snegur s-a născut în 1940 în satul Trifăneşti, judeţul Soroca. În anul 1956 a absolvit Şcoala Medie din satul Frumuşica, raionul Floreşti. Studiile superioare şi le-a făcut la Institutul Agricol din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la catedra de fitotehnie a aceluiaşi institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom şi preşedinte de colhoz în satul Lunga, raionul Floreşti, ulterior a deţinut funcţiile de: director al Staţiei Experimentale pentru Culturile de Cîmp (1968-1973), şef al Direcţiei principale ştiinţă agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie “Selecţia” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Culturilor de Cîmp din oraşul Bălţi (1978-1981).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineţ al PCM. Din 1985 pînă în 1989 deţine funcţia de secretar al CC al PCM.

Din 1989 pînă în 1990 a activat în calitate de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 pînă la 1 decembrie 1996 deţine funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

A fost preşedinte al Partidului Renaşterii şi Concilierii din Republica Moldova.

I-au fost conferite următoarele distincţii de stat şi titluri onorifice: Ordinul “Insigna de Onoare” (1966), Medalia “Pentru Vitejie în Muncă” (1976), “Ordinul Republicii” (2000), Diplomă “AD Honores” a Academiei Europene de Arte (1995), Diploma de Onoare şi Medalia de Aur a Ordinului European de Merit (1995), Doctor Honoris Causa la Universitatea Agrară din Chişinău (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea din Ankara (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2001).

Mircea Snegru este căsătorit și are o fiică şi un fecior.

#Mircea Snegur #președintele Snegur #primul președinte Republica Moldova

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.