Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 4 iunie 2023, după ce, la propunerea Guvernului, Parlamentul a adoptat, cu 58 de voturi din partea PAS, un proiect de hotărâre care prevede acest lucru. Potrivit autorilor, necesitatea acestei decizii este determinată de riscurile și amenințările generate de războiul Federației Ruse în Ucraina.

În nota informativă a proiectului se menționează că se menține, în continuare, pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian național al Republicii Moldova. De asemenea, se constată că țara noastră este expusă amenințărilor asimetrice și a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid. În acest context, trebuie luat în considerare și riscul unor noi atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale. În acest context, Republica Moldova are nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile.

Astfel, pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

#parlament #Republica Moldova #stare de urgenta

Odată cu apropierea noului an școlar, părinții sunt îndemnați să acorde atenție și greutății ghiozdanului pe care îl poartă zilnic copiii. Specialiștii recomandă ca un ghiozdan complet, cu tot cu cărți și rechizite, să nu depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Astfel, un copil care cântărește 30 de kilograme ar trebui să poarte un ghiozdan de cel mult 3-4,5 kilograme, greutate care include și ghiozdanul propriu-zis.

Potrivit kinetoterapeutului Mihaela Frimu, pentru elevii din ciclul primar, cu vârste între 6 și 10 ani, greutatea ghiozdanului ar trebui să fie de aproximativ 2,5-3,5 kilograme. În cazul elevilor de gimnaziu, limita recomandată este de circa 4-5 kilograme, în timp ce liceenii pot ajunge la aproximativ 6 kilograme, în funcție de greutatea și dezvoltarea lor fizică.

„Un ghiozdan prea greu determină copilul să își modifice postura pentru a-și menține echilibrul. Poate apărea tendința de a se apleca înainte, de a coborî sau ridica umerii și de a tensiona musculatura gâtului, umerilor și spatelui”, avertizează kinetoterapeutul Mihaela Frimu.

Purtarea zilnică a unei greutăți excesive poate duce la oboseală musculară, dureri de spate și umeri, precum și dureri cervicale și lombare. În timp, suprasolicitarea poate contribui și la apariția unor modificări de postură. Potrivit specialistului, un ghiozdan greu poate accentua anumite curburi ale coloanei, inclusiv hipercifoza toracică, cunoscută drept „spatele rotund”. De asemenea, musculatura care stabilizează trunchiul poate fi suprasolicitată.

Kinetoterapeutul precizează însă că un ghiozdan greu nu provoacă automat scolioză.

„Scolioza are cauze complexe și, în majoritatea cazurilor idiopatice, nu poate fi atribuită pur și simplu purtării ghiozdanului”, explică Mihaela Frimu.

La fel de important este și modul în care este purtat ghiozdanul. Acesta trebuie pus pe ambii umeri, iar bretelele trebuie ajustate astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de spatele copilului. Obiectele mai grele este recomandat să fie așezate cât mai aproape de corp. Specialistul îi îndeamnă pe părinți să verifice periodic conținutul ghiozdanului și să elimine lucrurile care nu sunt necesare în ziua respectivă.