Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 4 iunie 2023, după ce, la propunerea Guvernului, Parlamentul a adoptat, cu 58 de voturi din partea PAS, un proiect de hotărâre care prevede acest lucru. Potrivit autorilor, necesitatea acestei decizii este determinată de riscurile și amenințările generate de războiul Federației Ruse în Ucraina.

În nota informativă a proiectului se menționează că se menține, în continuare, pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian național al Republicii Moldova. De asemenea, se constată că țara noastră este expusă amenințărilor asimetrice și a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid. În acest context, trebuie luat în considerare și riscul unor noi atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale. În acest context, Republica Moldova are nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile.

Astfel, pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

#parlament #Republica Moldova #stare de urgenta

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.