Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

La un click distanță! Digitizarea economiei, votată în lectură finală de deputați

11 Nov. 2021, 17:29
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
11 Nov. 2021, 17:29 // Economie //  Realitatea.md

Constrângerile care limitează posibilitățile de interacțiune digitală în sectorul economic vor fi eliminate. Parlamentul a aprobat în lectură finală astăzi proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, așa-numita lege „pentru digitizarea economiei”.

Prin actul aprobat se exclud anumite proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, sunt incluse prevederi care facilitează interacțiunea la distantă. Astfel, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Va fi recunoscută doar semnătura electronică avansată calificată din Uniunea Europeană, fapt care va permite investitorilor să semneze documente în Republica Moldova și să prezinte documente din statele UE. De asemenea, se permite semnarea contractului de muncă electronic nu doar în cazul muncii la distantă, dar și în celelalte cazuri.

Totodată, se introduce o gamă largă de posibilități de manifestare a consimțământului persoanelor pentru prelucrarea datelor, care la fel sunt în corespundere cu legislația UE.

În opinia autorilor, un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, prin promovarea proiectului, se dorește valorificarea avantajelor interacțiunii la distanță și oferirea unui răspuns tehnologic prompt și adecvat în condițiile crizei pandemice.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 16:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
16 Nov. 2026, 16:43 // Slider //  Cătălina Boico

Apariția bacteriilor rezistente la antibiotice și la alte antimicrobiene, uneori ca urmare a utilizării necorespunzătoare a acestora, provoacă peste un milion de decese anual și, la ritmul în care evoluează în prezent situația, ar putea duce la 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani, a avertizat luni Organizația Mondială a Sănătății (OMS), transmite Agerpres. În lupta împotriva rezistenței bacteriilor la antimicrobiene au fost înregistrate progrese, însă eforturile trebuie intensificate în materie de prevenție, diagnosticare și utilizare corectă a antibioticelor, a declarat OMS.

La începutul unei săptămâni mondiale dedicate sensibilizării asupra rezistenței la antimicrobiene, OMS a reamintit că această problemă ”larg răspândită” amenință viitorul medicinei și pune în pericol intervențiile chirurgicale, nașterile, tratamentele împotriva cancerului, transplanturile și tratamentele bolilor cronice.

„Rezistența la antimicrobiene este larg răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de rezistență la antimicrobiene al OMS, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Geneva.

Bacteriile dezvoltă de mult timp rezistență la medicamentele concepute pentru a le combate, ceea ce face ca numeroase molecule să devină ineficiente.

Acest fenomen a fost accelerat de utilizarea masivă a antibioticelor pentru tratarea oamenilor și a animalelor, dar și în alimentație, ceea ce a permis rezistenței la antimicrobiene (RAM) să se dezvolte și să devină una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel mondial.

„Infecțiile rezistente la medicamente ucid de ani la rând fără ca noi să ne dăm seama suficient de acest lucru”, a subliniat Niemazi.

Potrivit OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobiene sunt direct responsabile de peste un milion de decese și contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.

Un studiu al OMS privind progresele înregistrate de 183 de țări în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene în 2026 relevă că aproape nouă țări din zece dispun de un plan național de acțiune împotriva acestui fenomen, comparativ cu 79 în 2017.

Însă, doar 42 de țări declară că dispun de un plan care este atât finanțat, cât și pus în aplicare și monitorizat, a precizat Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului RAM al OMS.

„Țările înregistrează progrese în toate etapele, dar eforturile trebuie intensificate pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”, în special reducerea cu 10% a numărului de decese cauzate de RAM bacteriană la nivel mondial, a avertizat ea.

Unul dintre principalele puncte slabe rămâne accesul la diagnosticare. Doar 36% dintre țări dispun de un laborator național de referință capabil să testeze rezistența în fața tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS, în timp ce obiectivul stabilit pentru 2030 este de 80%, a explicat, la rândul său, Sylvia Bertagnolo, responsabilă a unității de monitorizare a rezistenței și de consolidare a laboratoarelor.

„În lipsa testelor, medicii trebuie să trateze pacienții fără a cunoaște cauza infecției și fără a ști ce antibiotic va fi eficient”, a subliniat Bertagnolo.

Cele mai recente date ale sistemului global de monitorizare al organizației arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator dintre cele raportate la OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia.

În fața acestor lacune, OMS a anunțat publicarea a două noi instrumente menite să ajute țările să-și consolideze capacitățile de diagnosticare. Primul instrument definește testele care ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului sanitar, de la centrele de îngrijire primară până la spitalele de referință. Al doilea cuprinde 73 de proceduri de laborator, de la recoltarea probelor până la identificarea agenților patogeni și teste pentru depistarea sensibilității la antibiotice.

Însă, dezvoltarea metodelor de diagnostic nu este suficientă. OMS a lansat, de asemenea, un apel la îmbunătățirea utilizării antibioticelor actule, în condițiile în care dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu ritmul în care evoluează rezistența.În plus, după cum a reamintit OMS, prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă și la servicii de salubritate, precum și utilizarea adecvată a antimicrobienelor constituie principalele pârghii în combaterea RAM.

Astfel, în lipsa unei reacții mai energice, Jean-Pierre Niemazi a subliniat că 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenței la antimicrobiene până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!