Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

„Lacul de deasupra oceanului”. Explicația pentru acest fenomen spectaculos din Insulele Feroe

27 Sept. 2021, 14:49
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
27 Sept. 2021, 14:49 // Life //  Realitatea.md

Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de iluziile optice. Și mai fascinant este când ele apar în natură. Văzut dintr-un anumit unghi, lacul Sørvágsvatn din Insulele Feroe, oferă una dintre cele mai spectaculoase astfel de iluzii.

Cunoscut și sub numele de Lacul Leitisvatn, este cel mai mare lac de pe Insula Vágar. Este de cel puțin trei ori mai mare decât următorul ca mărime de pe insulă, Lacul Fjallavatn.

O imagine surprinsă dintr-un anumit unghi face ca lacul să pară mult mai sus decât Oceanul Atlantic, la același nivel cu versantul asimetric al insulei. Cei care văd fotografia pot spune chiar că lacul stă pe o pantă lină, deși se află la 30 de metri deasupra nivelului mării.

În realitate este vorba doar de o iluzie optică de mare efect. Stânca din faţa lacului, corelată cu unghiul din care a fost făcută fotografia, fac ca lacul să pară situat la o altitudine de sute de metri. Iluzia este accentuată și de faptul că lacul este înconjurat de versanți care ating înălțimi între 252 și 376 de metri de o parte și de alta și care ascund vederea în unghiuri diferite.

Lacul Sørvágsvatn şi restul Insulelor Feroe sunt situate între Islanda şi Norvegia.

Regiunea cunoscută pentru fiordurile, peisajele spectaculoase și formaţiunile stâncoase reprezintă un adevărat magnet pentru iubitorii de natură.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:34
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
18 Nov. 2026, 14:34 // Slider //  Vlada Ciorici

Cheltuielile pentru deservirea datoriei publice consumă resurse importante din bugetul Republicii Moldova, bani care ar putea fi direcționați către alte necesități ale statului. Recunoașterea vine din partea ministrului Finanțelor, Victoria Belous, care afirmă că aceste costuri reprezintă în prezent aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat, scrie bani.md.

 

Întrebată despre împrumuturile contractate de Guvern la dobânzi de peste 14% anual și despre povara financiară pe care acestea o generează, ministra a explicat că autoritățile urmăresc un indicator potrivit căruia cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 10% din veniturile bugetare.

„Acest indicator noi nu îl atingem. Preferabil să fie în jur de 8%. Noi astăzi suntem la cifra de 8%, dar indicatorul sau ținta maximă ar fi 10% din veniturile bugetului”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a recunoscut că resursele utilizate pentru plata datoriei ar putea avea alte destinații, însă a subliniat că statul trebuie să țină cont de obligațiile financiare asumate.

„Bineînțeles că ne-am dori ca acești bani să fie direcționați spre alte scopuri, dar este o realitate bugetară în care noi trăim”, a afirmat Belous.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre majorarea costurilor de finanțare a statului. La licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%, ceea ce înseamnă că Guvernul este nevoit să accepte costuri ridicate pentru unele împrumuturi contractate pe piața internă.

Victoria Belous a explicat că dobânzile sunt influențate de inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile în sistemul financiar. Totodată, ministra a precizat că nu toate împrumuturile statului sunt contractate la asemenea randamente, existând și emisiuni de valori mobiliare de stat cu dobânzi sub 10%.

Potrivit acesteia, autoritățile trebuie să gestioneze costurile împrumuturilor în condițiile în care Republica Moldova are un nivel al impozitelor și taxelor mai redus decât unele state dezvoltate și aplică facilități fiscale care implică anumite costuri bugetare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!