Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Laura Codruța Kovesi acuză „atacuri și intimidări” la adresa Parchetului Uniunii Europene

27 Mai 2025, 14:44
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
27 Mai 2025, 14:44 // În Lume //  Realitatea.md

Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi promite să continue ancheta privind o presupusă fraudă majoră care implică bugetul agricol al UE în Grecia, în ciuda a ceea ce ea descrie drept „atacuri” și „intimidări” împotriva personalului său. Potrivit POLITICO, personalul agenției grecești de stat responsabilă cu distribuirea fondurilor agricole i-a obstrucționat pe procurorii UE în timpul perchezițiilor desfășurate în ancheta de corupție.

Săptămâna trecută, în cadrul unor scene tensionate, funcționarii UE din cadrul Parchetului European (EPPO) s-au confruntat cu rezistență fizică din partea angajaților agenției de stat grecești OPEKEPE, instituția responsabilă de gestionarea fondurilor agricole și aflată în centrul anchetei, relatează POLITICO. Vineri, guvernul grec a decis să-l demită pe președintele OPEKEPE pentru lipsa de cooperare cu anchetatorii europeni.

EPPO investighează zeci de cazuri în care cetățeni greci ar fi obținut fonduri agricole europene pentru pășuni pe care nu le dețineau sau nu le închiriaseră ori pentru lucrări agricole care nu au fost efectuate, privând astfel fermierii reali de banii care li se cuveneau. Această escrocherie, desfășurată pe parcursul mai multor ani și implicând milioane de euro, a făcut obiectul unei anchete POLITICO la începutul acestui an.

„Salut reacția autorităților elene la recentele evoluții din cadrul OPEKEPE, care vizează menținerea unei cooperări eficiente cu Parchetul European. Aș dori să asigur publicul larg că EPPO își va continua activitatea cu celeritate și imparțialitate pentru a stabili adevărul, indiferent de atacurile și intimidările la adresa procurorilor săi.

Consider că scopul imediat al acestor încercări este de a distrage atenția publicului larg de la întrebarea esențială: a existat sau nu o fraudă organizată în domeniul subvențiilor agricole și corupție?”, a declarat Kovesi, conform sursei citate.

Lunea trecută, procurorii europeni au descins la sediul OPEKEPE, confiscând date locale și din cloud, precum și hard diskuri și telefoane mobile, potrivit oficialilor EPPO și OPEKEPE.

În paralel, au fost efectuate percheziții și la direcția regională a OPEKEPE din Creta, precum și la locuințele a patru înalți funcționari și la reședința unui fost vicepreședinte al organizației, conform acelorași surse. Percheziția din Atena s-a transformat într-o confruntare tensionată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.