Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, recunoaște, într-un interviu pentru BBC, că Rusia nu este complet nevinovată de criza umanitară provocată în Ucraina, dar nu pare să aibă vreun regret pentru asta. „Rusia este ceea ce este și nu îi este rușine să arate asta”, spune el.

Aflat în fruntea diplomației ruse de 18 ani, Serghei Lavrov repetă teza propagandei oficiale, potrivit căreia din cauza Occidentului Moscova a fost nevoită să declanșeze „operațiunea specială” din Ucraina. În plus, el acuză că organizațiile internaționale care critică Rusia, inclusiv ONU (unde Rusia este membru permanent în Consiliul de Securitate ), sunt, de fapt, sub influența Vestului.

„Noi nu am invadat Ucraina. Am început o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO este un act criminal”, a declarat el în interviul pentru BBC.

De când armata rusă a atacat Ucraina, în urmă cu aproape patru luni, mii de civili au fost uciși și orașe întregi au fost reduse la ruine, în timp ce milioane de ucraineni și-au părăsit casele.

Jurnalistul BBC i-a citat ministrului rus de externe dintr-un raport oficial al Națiunilor Unite despre satul ucrainean Iahidne, din regiunea Cernihiv, în care se spune că „360 de locuitori, inclusiv 74 de copii și cinci persoane cu dizabilități, au fost forțați de forțele armate rusești să stea timp de 28 de zile în subsolul unei școli… Nu existau toalete, apă… 10 persoane în vârstă au murit” și l-a întrebat pe Serghei Lavrov dacă asta înseamnă lupta împotriva „naziștilor”.

„E mare păcat, dar diplomații internaționali, inclusiv Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Secretarul General al ONU și alți reprezentanți ai ONU sunt supuși presiunii venite dinspre Occident. Și foarte des sunt folosiți pentru a amplifica știrile false răspândite de Occident”, a răspuns șeful diplomației ruse.

„Rusia nu este o țară curată ca lacrima. Rusia este ceea ce este și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a adăugat Serghei Lavrov.

În privința relațiilor Moscovei cu Londra, șeful diplomației ruse crede că „nu mai există spațiu de manevră”.

„Atât (premierul – n.r.) Boris Johnson, cât și Liz Truss (șefa diplomației de la Londra – n.r.) spun deschis că Rusia ar trebui învinsă, că ar trebui ca Rusia să fie nevoită să cadă în genunchi. Haideți, atunci, faceți asta!”, a lansat provocarea Serghei Lavrov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BBC #criza #razboi #Rusia #Serghei Lavrov #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.