„În Europa se pregătește o mare explozie”. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, vorbind la o conferință de presă la Nairobi, a calificat noua agravare a conflictului dintre Serbia și Kosovo recunoscută parțial drept alarmantă, transmite RIA Novosti. Vučić a adus armata țării în alertă și a trimis trupe la granița cu Kosovo din cauza ciocnirilor dintre sârbii care locuiesc acolo și forțele speciale. Protestele au început din cauza alegerilor municipale, în urma cărora albanezii kosovari au câștigat.

FOTO, VIDEO Lavrov întreprinde o vizită-surpriză în Kenya. Ce va face solul lui Putin în „țara-prieten”

„O mare explozie se pregătește în centrul Europei. Chiar în locul în care, în 1999, NATO a desfășurat o agresiune împotriva Iugoslaviei, încălcând orice principiu imaginabil al Actului final de la Helsinki și al documentelor OSCE”, a spus ministrul rus.

Potrivit lui Lavrov, țările occidentale se străduiesc să „subjuge pe toți cei care își exprimă cumva propria opinie”, și este nevoie de o soluție geopolitică care să asigure că „niciun bloc, inclusiv NATO, nu are dreptul de a pretinde dominație în această parte a globului”.

Lavrov a mai declarat că sârbii „își apără drepturile în nordul provinciei autonome Kosovo” (citat de la Interfax).

Președintele sârb Aleksandar Vučić a pus armata în alertă maximă săptămâna trecută și a ordonat trupelor să avanseze spre linia de demarcație cu Kosovo și Metohija. Vučić l-a acuzat pe premierul kosovar, Albin Kurti, că a permis „utilizarea brutală a forţei” împotriva sârbilor care locuiesc acolo.

Situația din regiune a escaladat după ce primarii mai multor orașe din municipalitățile din nord și-au preluat mandatul în Kosovo pe 26 mai. Albanezii kosovari au câștigat alegerile municipale din aprilie după ce sârbii i-au boicotat. Au început protestele, care au escaladat în ciocniri între forțele speciale din Kosovo și sârbi. Poliția a tras gaze lacrimogene și mai multe mașini au fost incendiate în timpul revoltelor.

Pe 29 mai, ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vucevic, a declarat că mai târziu, luni, armata țării va finaliza distribuția de-a lungul graniței cu Kosovo și Metohija. Potrivit acestuia, armata rămâne în deplină pregătire pentru luptă și este pregătită să îndeplinească orice sarcină dată de președinte, relatează Tanjug.

Vucevic a acuzat, de asemenea, conducerea KFOR (Forța Kosovo, forța internațională condusă de NATO responsabilă de asigurarea stabilității în Kosovo) că „protejează poliția kosovară și uzurpatorii kosovari, primari autoproclamați” de rezidenții locali (citat de Kurir).

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut anterior Pristinei să ia măsuri pentru detensionare și să nu facă „nici un pas unilateral de destabilizare”.

#Europa #Kosovo #NATO #Serbia #Serghei Lavrov

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.