Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, pare să fi intrat în dizgrația lui Vladimir Putin, după un schimb de replici nereușit cu noul secretar de stat american, Marco Rubio — un episod care a dus, potrivit presei ruse, la anularea mult-așteptatului summit dintre liderul de la Kremlin și Donald Trump.

Diplomatul de 76 de ani, aflat de peste două decenii la conducerea Ministerului de Externe, a lipsit în mod vizibil de la ședința Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 5 noiembrie — o întâlnire cu greutate, la care participă, de regulă, nucleul dur al puterii de la Moscova. În cadrul reuniunii, Putin a cerut reluarea discuțiilor privind posibile teste nucleare, primele după 1990.

Surse citate de Kommersant au explicat absența lui Lavrov ca fiind „convenită”, însă detaliul nu a trecut neobservat: el a fost singurul membru permanent al Consiliului care a lipsit de la întâlnire.

Loviturile nu s-au oprit aici. Kremlinul a anunțat că Lavrov nu va mai conduce delegația Rusiei la summitul G20 din acest an. În locul lui, Putin l-a desemnat pe Maxim Oreșkin, adjunctul șefului administrației prezidențiale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a confirmat decizia, subliniind că aceasta a fost luată „personal” de președinte.

Putin însuși va evita și de această dată summitul G20, programat în Africa de Sud — țară semnatară a Statutului de la Roma, obligată să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său. Este deja un tipar: liderul rus a lipsit și în 2025 de la reuniunea BRICS din Brazilia, dar și în 2022 de la summitul G20 din Bali, trimițându-l pe Lavrov să gestioneze imaginea Rusiei în plan extern.

Potrivit presei ruse, declinul influenței lui Lavrov a început pe 21 octombrie, după o convorbire telefonică tensionată cu Marco Rubio. Cei doi trebuiau să stabilească detaliile întâlnirii Putin–Trump, planificată la Budapesta. Doar că, la scurt timp după discuție, Rubio l-ar fi sfătuit pe Trump să anuleze întrevederea. În consecință, Washingtonul a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva „Rosnefti” și „Lukoil” — primele măsuri punitive americane de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Pentru Lavrov, unul dintre puținii oficiali ruși care au traversat fără zgârieturi valurile de la Kremlin vreme de douăzeci de ani, episodul pare să marcheze începutul sfârșitului unei cariere diplomatice construite pe loialitate absolută și discreție calculată. De data aceasta însă, discreția i-ar fi putut costa scump.

#Serghei Lavrov #Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.