Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Lavrov, în dizgrația lui Putin, după eșecul pregătirilor pentru summitul cu Trump

06 Nov. 2025, 19:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2025, 19:59 // În Lume //  Realitatea.md

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, pare să fi intrat în dizgrația lui Vladimir Putin, după un schimb de replici nereușit cu noul secretar de stat american, Marco Rubio — un episod care a dus, potrivit presei ruse, la anularea mult-așteptatului summit dintre liderul de la Kremlin și Donald Trump.

Diplomatul de 76 de ani, aflat de peste două decenii la conducerea Ministerului de Externe, a lipsit în mod vizibil de la ședința Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 5 noiembrie — o întâlnire cu greutate, la care participă, de regulă, nucleul dur al puterii de la Moscova. În cadrul reuniunii, Putin a cerut reluarea discuțiilor privind posibile teste nucleare, primele după 1990.

Surse citate de Kommersant au explicat absența lui Lavrov ca fiind „convenită”, însă detaliul nu a trecut neobservat: el a fost singurul membru permanent al Consiliului care a lipsit de la întâlnire.

Loviturile nu s-au oprit aici. Kremlinul a anunțat că Lavrov nu va mai conduce delegația Rusiei la summitul G20 din acest an. În locul lui, Putin l-a desemnat pe Maxim Oreșkin, adjunctul șefului administrației prezidențiale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a confirmat decizia, subliniind că aceasta a fost luată „personal” de președinte.

Putin însuși va evita și de această dată summitul G20, programat în Africa de Sud — țară semnatară a Statutului de la Roma, obligată să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său. Este deja un tipar: liderul rus a lipsit și în 2025 de la reuniunea BRICS din Brazilia, dar și în 2022 de la summitul G20 din Bali, trimițându-l pe Lavrov să gestioneze imaginea Rusiei în plan extern.

Potrivit presei ruse, declinul influenței lui Lavrov a început pe 21 octombrie, după o convorbire telefonică tensionată cu Marco Rubio. Cei doi trebuiau să stabilească detaliile întâlnirii Putin–Trump, planificată la Budapesta. Doar că, la scurt timp după discuție, Rubio l-ar fi sfătuit pe Trump să anuleze întrevederea. În consecință, Washingtonul a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva „Rosnefti” și „Lukoil” — primele măsuri punitive americane de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Pentru Lavrov, unul dintre puținii oficiali ruși care au traversat fără zgârieturi valurile de la Kremlin vreme de douăzeci de ani, episodul pare să marcheze începutul sfârșitului unei cariere diplomatice construite pe loialitate absolută și discreție calculată. De data aceasta însă, discreția i-ar fi putut costa scump.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!