Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, pare să fi intrat în dizgrația lui Vladimir Putin, după un schimb de replici nereușit cu noul secretar de stat american, Marco Rubio — un episod care a dus, potrivit presei ruse, la anularea mult-așteptatului summit dintre liderul de la Kremlin și Donald Trump.

Diplomatul de 76 de ani, aflat de peste două decenii la conducerea Ministerului de Externe, a lipsit în mod vizibil de la ședința Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 5 noiembrie — o întâlnire cu greutate, la care participă, de regulă, nucleul dur al puterii de la Moscova. În cadrul reuniunii, Putin a cerut reluarea discuțiilor privind posibile teste nucleare, primele după 1990.

Surse citate de Kommersant au explicat absența lui Lavrov ca fiind „convenită”, însă detaliul nu a trecut neobservat: el a fost singurul membru permanent al Consiliului care a lipsit de la întâlnire.

Loviturile nu s-au oprit aici. Kremlinul a anunțat că Lavrov nu va mai conduce delegația Rusiei la summitul G20 din acest an. În locul lui, Putin l-a desemnat pe Maxim Oreșkin, adjunctul șefului administrației prezidențiale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a confirmat decizia, subliniind că aceasta a fost luată „personal” de președinte.

Putin însuși va evita și de această dată summitul G20, programat în Africa de Sud — țară semnatară a Statutului de la Roma, obligată să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său. Este deja un tipar: liderul rus a lipsit și în 2025 de la reuniunea BRICS din Brazilia, dar și în 2022 de la summitul G20 din Bali, trimițându-l pe Lavrov să gestioneze imaginea Rusiei în plan extern.

Potrivit presei ruse, declinul influenței lui Lavrov a început pe 21 octombrie, după o convorbire telefonică tensionată cu Marco Rubio. Cei doi trebuiau să stabilească detaliile întâlnirii Putin–Trump, planificată la Budapesta. Doar că, la scurt timp după discuție, Rubio l-ar fi sfătuit pe Trump să anuleze întrevederea. În consecință, Washingtonul a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva „Rosnefti” și „Lukoil” — primele măsuri punitive americane de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Pentru Lavrov, unul dintre puținii oficiali ruși care au traversat fără zgârieturi valurile de la Kremlin vreme de douăzeci de ani, episodul pare să marcheze începutul sfârșitului unei cariere diplomatice construite pe loialitate absolută și discreție calculată. De data aceasta însă, discreția i-ar fi putut costa scump.

#Serghei Lavrov #Vladimir Putin

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.