Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, se declară „convins” că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu „răbdare şi perseverenţă”, în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică, conform AFP.

„Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa”, a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal.

El a susținut din nou că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui „fireşte” să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă.

Aceste regiuni „trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani”, a insistat Lavrov.

„Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Dar vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina”, a adăugat ministrul rus de Externe.

SUA au explicat „destul de pe larg” că nu intenţionează să-şi trimită specialişti militari în Ucraina

În același interviu, el a susținut că SUA au explicat Moscovei „destul de pe larg” că nu intenţionează să-şi trimită specialiştii militari în Ucraina pentru transferul sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Kiev.

„Statele Unite au declarat pe canale diplomatice că nu doresc şi nu vor să intre direct în război cu Rusia şi nu intenţionează să-şi trimită specialiştii militari în Ucraina în legătură cu transferul sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Kiev.Acum i-am întrebat pe americani, prin canalele pe care le mai are ambasada noastră, dacă decizia de a transfera bateria Patriot, având în vedere complexitatea utilizării acesteia, înseamnă că acolo (în Ucraina – n.r.) vor fi specialişti americani. Ni s-a explicat destul de pe larg că acest lucru nu este planificat, tocmai pentru că americanii nu vor şi nu vor lupta direct împotriva Rusiei. Patriot va fi pus în funcţiune după câteva luni, până când militarii ucraineni vor stăpâni această tehnologie”, a declarat Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin declara că Rusia ar fi capabilă să distrugă sistemele de apărare antiaeriană Patriot dacă Washingtonul le furnizează Kievului. De asemenea, el susținea că „Patriot este un sistem destul de învechit” şi nu funcţionează la fel de bine ca sistemul S-300 rusesc, dând asigurări că va exista un „antidot” pentru echipamentul american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Washingtonul a anunţat săptămâna trecută, cu ocazia vizitei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în SUA, un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de 1,85 miliarde de dolari, care include pentru prima dată o baterie de apărare antiaeriană Patriot, sistem considerat mult mai performant faţă de armamentul pe care îl are acum în dotare Ucraina.

#Lavrov #moscova #razboi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.