Are experiență politică de aproximativ două decenii și a învățat câteva lecții din activitatea în acest domeniu. Este vorba despre Irina Vlah, președinta „Platformei Moldova”, care a spus că prima lecție pe care a învățat o este că „cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un politician este capacitatea de a uni societatea, de a crea”.

„Tot timpul am ținut cont de acest lucru și m-am străduit să creez, să construiesc ceva, dar nu să distrug (cum, din păcate, aleg să facă mulți politicieni de la noi); m-am străduit să unesc oamenii în jurul unor idei, principii, valori sau în cadrul unor ample proiecte cu scopuri bine determinate. Eu niciodată nu i-am înțeles pe politicienii care se conduc de principiul: separă (dezbină) și condu. Putem reuși ca societate în realizarea scopurilor pe care ale avem, numai fiind uniți. Și eu mă strădui să promovez acest mesaj pe toate căile posibile”, a declarat ea într un interviu pentru locals.md.

O altă lecție învățată de ea este că politicianul trebuie să aibă respect pentru diferite opinii, nu doar pentru cele care-i convin, conform coment.md.

„Din păcate, prea puțini astfel de politicieni avem. La moment, în politica din Republica Moldova există prea multă intoleranță pentru alte opinii, prea multă ură și înverșunare și acest lucru nu e deloc normal”, a precizat politiciana.

Încă o lecție pe care a învățat-o în politică este abilitatea de a negocia. Irina Vlah a spus în context: „Și iarăși spun cu un mare regret că în politica din Republica Moldova foarte puțini au capacitatea de a negocia profesionist și de a ajunge la compromisuri rezonabile. Iar efectul/rezultatul îl vedem practic în fiecare zi și el nu e deloc benefic pentru dezvoltarea noastră ca stat, ca societate”

#Irina Vlah #lecții #politica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.