Deputații au aprobat interpretarea articolului 7 din Legea privind amnistierea. Așadar, persoanele condamnate pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei și de liberare condiționată.

Astfel, persoana condamnată căreia i s-a redus termenul de detenție sau i s-a comutat pedeapsa nu va putea fi liberată condiționat, înainte de termen. Aceste prevederi vor fi aplicate inclusiv în privința deținuților eliberați înainte de termen, în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

„Mai exact, efectele proiectului legii pentru interpretare vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au beneficiat de preemțiunea eronată a normelor supuse interpretării.

La fel, în cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care are drept scop aplicarea corectă și eficientă a prevederilor Codului penal, a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și a Codului de procedură penală”, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

Autorii susțin că în baza reglementărilor se va aplica corect și uniform legea și se va institui un nou mecanism de intrare în vigoare a încheierilor judecătorești pronunțate pe unele cauze, pentru ca acestea să fie executorii după expirarea termenului de atac sau după ce aceste încheieri trec două grade de jurisdicție.

„Astfel, persoana care execută pedeapsa detenţiei pe viaţă va putea fi liberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen doar dacă a executat efectiv cel puţin 30 de ani de închisoare, fără a se lua în calcul compensarea privilegiată a zilelor de muncă. Totodată, înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă nu va putea fi aplicată persoanelor care execută pedeapsa detențiunii pe viață.

La fel, sunt propuse modificări și la Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, astfel încât să nu poată fi comutată pedeapsa cu detenția pe viață, în baza acestei legi, dar să existe doar liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen pentru acești condamnați”, notează reprezentanții Legislativului.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Prevederile vor fi aplicabile inclusiv față de persoanele cărora deja le-au fost inițiate procedurile extrajudiciare și judiciare pentru aplicarea liberării condiționate înainte de termen sau aplicarea înlocuirii părții neexecutate din pedeapsă mai blândă.

Precizăm că, în ultimele zile, în presă au apărut informații despre mai multe cazuri în care persoane condamnate pentru crime grave au ajuns la libertate, din cauza lacunelor legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai răsunător caz a fost cel care îl vizează pe Alexandr Sinigur, eliberat săptămâna trecută din Penitenciarul Nr.17. După ce a ieșit din pușcărie, individul a fost din nou reținut, fiind vizat într-o cauză penală privind comiterea unui omor.

Sinigur a fost condamnat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate și alte infracțiuni grave.

Un alt interlop eliberat condiționat, Iuri Radulov, a reușit să părăsească Republica Moldova.

Informațiile apărute în presă au stârnit revolte în spațiul public. Premierul Dorin Recean a precizat că o anchetă va stabili dacă în cazul lui Sinigur au existat lacune legislative sau au fost comise abuzuri.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a exclus-o pe Olesea Stamate din cadrul formațiunii și a invocat faptul că deputat ar fi fost responsabilă de reglementări. Pe de altă parte, opoziția a critica decizia și a menționat că autori au fost mai mulți parlamentari, iar inițiativa a fost votată de întreaga fracțiune.

„Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale. Încercarea de a-mi implica familia în aceste atacuri murdare, orchestrate de dușmanii guvernării – din interiorul și din afara țării – este inacceptabilă și sub orice limită a decenței. Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice”, a reacționat Stamate la decizia PAS.

#amnistie #interpretare #lege #liberare condiționată #parlament

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.