Deputații au aprobat interpretarea articolului 7 din Legea privind amnistierea. Așadar, persoanele condamnate pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei și de liberare condiționată.

Astfel, persoana condamnată căreia i s-a redus termenul de detenție sau i s-a comutat pedeapsa nu va putea fi liberată condiționat, înainte de termen. Aceste prevederi vor fi aplicate inclusiv în privința deținuților eliberați înainte de termen, în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

„Mai exact, efectele proiectului legii pentru interpretare vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au beneficiat de preemțiunea eronată a normelor supuse interpretării.

La fel, în cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care are drept scop aplicarea corectă și eficientă a prevederilor Codului penal, a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și a Codului de procedură penală”, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

Autorii susțin că în baza reglementărilor se va aplica corect și uniform legea și se va institui un nou mecanism de intrare în vigoare a încheierilor judecătorești pronunțate pe unele cauze, pentru ca acestea să fie executorii după expirarea termenului de atac sau după ce aceste încheieri trec două grade de jurisdicție.

„Astfel, persoana care execută pedeapsa detenţiei pe viaţă va putea fi liberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen doar dacă a executat efectiv cel puţin 30 de ani de închisoare, fără a se lua în calcul compensarea privilegiată a zilelor de muncă. Totodată, înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă nu va putea fi aplicată persoanelor care execută pedeapsa detențiunii pe viață.

La fel, sunt propuse modificări și la Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, astfel încât să nu poată fi comutată pedeapsa cu detenția pe viață, în baza acestei legi, dar să existe doar liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen pentru acești condamnați”, notează reprezentanții Legislativului.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Prevederile vor fi aplicabile inclusiv față de persoanele cărora deja le-au fost inițiate procedurile extrajudiciare și judiciare pentru aplicarea liberării condiționate înainte de termen sau aplicarea înlocuirii părții neexecutate din pedeapsă mai blândă.

Precizăm că, în ultimele zile, în presă au apărut informații despre mai multe cazuri în care persoane condamnate pentru crime grave au ajuns la libertate, din cauza lacunelor legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai răsunător caz a fost cel care îl vizează pe Alexandr Sinigur, eliberat săptămâna trecută din Penitenciarul Nr.17. După ce a ieșit din pușcărie, individul a fost din nou reținut, fiind vizat într-o cauză penală privind comiterea unui omor.

Sinigur a fost condamnat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate și alte infracțiuni grave.

Un alt interlop eliberat condiționat, Iuri Radulov, a reușit să părăsească Republica Moldova.

Informațiile apărute în presă au stârnit revolte în spațiul public. Premierul Dorin Recean a precizat că o anchetă va stabili dacă în cazul lui Sinigur au existat lacune legislative sau au fost comise abuzuri.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a exclus-o pe Olesea Stamate din cadrul formațiunii și a invocat faptul că deputat ar fi fost responsabilă de reglementări. Pe de altă parte, opoziția a critica decizia și a menționat că autori au fost mai mulți parlamentari, iar inițiativa a fost votată de întreaga fracțiune.

„Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale. Încercarea de a-mi implica familia în aceste atacuri murdare, orchestrate de dușmanii guvernării – din interiorul și din afara țării – este inacceptabilă și sub orice limită a decenței. Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice”, a reacționat Stamate la decizia PAS.

#amnistie #interpretare #lege #liberare condiționată #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.