Planurile autorităților de a adopta o nouă lege a salarizării, de care sunt legate inclusiv majorările promise în învățământ, au fost amânate cu câteva luni. Dacă anterior se vorbea despre adoptarea actului normativ în toamnă, acum aprobarea „cadrului normativ primar” este preconizată pentru luna decembrie 2026, scrie Europa Liberă.

Ministerul Finanțelor a confirmat amânarea, fără a oferi explicații privind motivele acestei decizii. Într-un răspuns oficial, instituția precizează că procesul este în desfășurare și implică o analiză amplă a sistemului actual de salarizare.

Potrivit autorităților, la elaborarea noii legi participă Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), care oferă suport în procesul de „reevaluare a funcțiilor” din sectorul bugetar. În acest sens, sunt analizate posturile pe baza unui „eșantion reprezentativ”, este revizuită grila unică de salarizare și estimat impactul financiar al modificărilor.

Ministerul Finanțelor mai precizează că, în prezent, este în curs de revizuire cadrul normativ al sistemului unitar de salarizare, iar abia ulterior „va fi elaborat și promovat” proiectul de modificare a legii și a hotărârilor de Guvern aferente.

Reprezentanții sindicatelor susțin că nu au fost informați despre această amânare. Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu, a declarat pentru Europa Liberă că organizațiile sindicale așteaptă în continuare proiectul de lege.

Acesta a amintit că sindicatele participă periodic la discuții în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde sunt analizate inclusiv modificările la legea salarizării și nivelul salariului minim.

Anterior, în decembrie 2025, sindicatele au solicitat majorări salariale de 15% pentru angajații din sectorul bugetar. Guvernul a invocat însă constrângeri bugetare și a anunțat că prioritatea pentru 2026 o reprezintă investițiile.

Premierul Alexandru Munteanu anunțase în februarie că majorările salariale pentru bugetari, în special pentru profesori și medici, ar putea fi aplicate din septembrie 2026, odată cu intrarea în vigoare a noii legi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decembrie #legea salarizarii

Kremlinul a evitat marți să confirme dacă acceptă un armistițiu energetic cu Ucraina, deși a calificat drept „foarte bună” inițiativa în acest sens anunțată cu o zi în urmă de către președintele american Donald Trump, relatează EFE.

„Am văzut postarea președintelui Trump despre armistițiul energetic. În general, o considerăm – fără îndoială – o idee foarte bună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, transmite Agerpres.

Moscova este în contact cu Washingtonul, a spus Peskov, adăugând – într-o reverență față de partea americană – că SUA sunt „întotdeauna de partea soluțiilor pașnice”.

El a acuzat Ucraina că a atacat noaptea trecută una din infrastructurile energetice rusești, mai exact o rafinărie din regiunea Samara, atac confirmat de Kiev.

Totuși, Peskov nu a fost de acord cu afirmația lui Donald Trump conform căreia cauza creșterii prețului la petrol ar fi războiul din Ucraina, nu operațiunea militară americană din Iran.

„Garantarea securității activității rafinăriilor și creșterea producției de produse petroliere nu rezolvă problemele mondiale, problema principală este accederea acestor produse pe piața mondială”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Pentru aceasta, a spus el, este necesar să se permită „o navigație sigură” pentru petroliere, pe lângă ridicarea sancțiunilor la exporturile rusești, sancțiuni pe care le-a catalogat drept ‘ilegale”. Atunci, Rusia va putea să ‘umple’ lumea cu produse petroliere și „prețurile vor scădea”, a afirmat Peskov, susținând că Ucraina nu este gata să garanteze securitatea navigației.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

În timp ce Moscova a păstrat tăcerea până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns aproape imediat că Kievul și-ar suspenda atacurile dacă Moscova ar proceda într-un mod similar. Cu toate acestea, ambele tabere au continuat noaptea trecută atacurile împotriva rafinăriilor și benzinăriilor celeilalte părți, conform agențiilor internaționale de presă.