Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

15 august 2026

Starea de urgență în sectorul energetic a intrat în vigoare. Ce se schimbă de astăzi

25 Mart. 2026, 08:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ursu Ana
25 Mart. 2026, 08:12 // Actualitate //  Ursu Ana

De astăzi a intrat în vigoare stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, după atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii din Ucraina. Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial.

Pe durata stării de urgență, Guvernul va acționa prompt pentru a asigura aprovizionarea cu resurse energetice și echipamente necesare funcționării infrastructurii din domeniu. Totodată, vor putea fi alocate fonduri suplimentare pentru procurarea de energie și dotări esențiale. Dacă situația o va impune, autoritățile vor introduce măsuri de raționalizare a consumului de energie.

În anumite cazuri, unii agenți economici ar putea fi obligați să reducă furnizarea de bunuri și servicii, inclusiv în ceea ce privește importurile și exporturile către populație, autorități și instituții publice, dacă aceste măsuri vor contribui la diminuarea efectelor crizei. În următoarele 60 de zile, întreprinderile din sectorul energetic vor avea competențe extinse pentru a procura, produce, transporta și furniza resurse energetice pe întreg teritoriul țării. De asemenea, mass-media va avea rolul de a informa populația despre cauzele și amploarea situației de urgență.

Deciziile adoptate de Guvern în această perioadă vor fi obligatorii pentru autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru agenții economici, instituțiile publice, precum și pentru toți cetățenii și persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Amnintim că linia electrică aeriană Vulcănești–Isaccea a fost deconectată luni seara în urma atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Aceasta reprezintă una dintre principalele surse de import al energiei electrice, acoperind aproximativ 70% din consumul național. După deconectare, începând cu 25 martie, se estimează un deficit de până la 400 MW în orele de vârf. Autoritățile precizează că reconectarea este un proces dificil, fiind necesară mai întâi identificarea și îndepărtarea resturilor de drone din zona aferentă părții ucrainene. Ulterior, Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul energetic. Decizia a fost aprobată seara trecută cu majoritatea voturilor.

Ce prevede starea de urgență și când a mai fost instituită

Starea de urgență reprezintă un regim special instituit de Parlament, la solicitarea Guvernului sau a președintelui, în situații de pericol grav și iminent pentru securitatea națională și ordinea publică.

În această perioadă, Legislativul transferă o parte din atribuții către Executiv, care poate adopta rapid măsuri excepționale, inclusiv prin derogări de la legislația în vigoare și evitarea procedurilor obișnuite. Aceste acțiuni au scopul de a răspunde prompt unor crize precum calamități naturale, dificultăți economice sau energetice ori alte situații ce pun în pericol statul și societatea.

Anterior, Republica Moldova s-a aflat în stare de urgență timp de aproape trei ani, până la sfârșitul anului 2023, în contextul pandemiei de COVID-19, al crizei energetice și al războiului din Ucraina.

Totodată, după o pauză de aproximativ un an în decembrie 2024, Parlamentul a instituit din nou starea de urgență, la cererea Guvernului, pe fondul problemelor din sectorul energetic și al riscului unei crize umanitare în regiunea transnistreană.

Situația a fost determinată și de expirarea, la 1 ianuarie 2025, a contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Măsura a fost aplicată pentru 60 de zile, expirând pe 13 februarie 2025, fără a fi prelungită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking