Un nou studiu realizat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile arată că Republica Moldova este una dintre statele europene cu cea mai mică rată de utilizare a țigărilor convenționale și țigărilor electronice în rândul minorilor. 6.5% dintre tineri de 15 și 16 ani au declarat că utilizează zilnic țigări electronice, iar 5.1% au declarat că fumează țigări convenționale. Deși la prima vedere situația nu pare atât de gravă, experții economici susțin că Republica Moldova a pierdut practic lupta cu vape-urile de contrabandă.

Problema accesului minorilor la țigări electronice ar porni de la reglementările excesive, pe care statul nu le poate controla, iar, în consecință, vânzările legale migrează pe piața tenebră, în special în mediul online, la care au acces copiii.

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță susține că în prezent, companiile care vând în mod legal țigări electronice trec o serie de verificări și certificări, care durează mai bine de jumătate de an. Între timp, contrabandiștii ocolind procedurile legale aduc țigări electronice pe care nu le pot plasa în magazine și respectiv le vând pe platforme de socializare, lucru interzis în Moldova.

„Contrabandiștii umplu o gentuță de două mii de euro pe care statul numai din taxe le pierde. Unu la mână: bugetul de stat pierde bani. Doi – statul introduce reglementări pe care nu le poate controla și apare contrabanda, care nu doar că îți aduce pierderi la bugetul de stat, dar nu controlezi deloc absolut cui vinzi”, a adăugat Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, legile adoptate favorizează în prezent doar contrabandiștii care vând ilicit țigările electronice.

„Companiile care vând legal spuneau: noi cerem un lucru – dați-ne voie să achităm impozite. Nu vă cerem facilități fiscale. Soluția este să faci reglementări pe care să le poți controla. Pentru că altfel tu faci lobby pentru contrabandiști. Eu le spuneam deputaților: dacă pui reglementări pe care nu le poate respecta o companie legală, el, nu vreau să spun că a luat mită, dar favorizează contrabandiștii. Dacă tu creezi legi, care din start știi că nu vor funcționa, tu, pe cel legal, îl omori și favorizezi numai comerțul ilegal”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.

Deși comercializarea online a țigărilor electronice este interzisă din 2022, contrabandiștii folosesc platformele electronice pentru promovare și comercializare.

„Cel mai grav aici este că copilul are acces la produse care în mod normal nu are. Uitați-vă, se face publicitate. Era chiar pe rețele. Și îmi spuneau, domnule Ioniță, cum e posibil? Noi am făcut o legislație bună. N-are voie să stea la vitrină, n-are voie să vadă, n-are nevoie nimic. Cumpărătorul trebuie să vină în mod intenționat și să solicite un produs interzis care să află după o barieră unde nu se vede. Și tu vezi publicitatea acolo, pe toate rețelele. Care-i sensul?, a mai spun Ioniță.

Studiul prezentat recent de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile relevă că R. Moldova trebuie să consolideze măsurile de prevenție a consumului de țigări în rândul tinerilor prin control mai strict în canalele de comercializare.

Studiul mai arată că cea mai înaltă rată de elevi care au declarat că fumează zilnic țigări convenționale se înregistrează în Bulgaria și Croația – 20%, după care Ungaria – 19%. În Republica Moldova această rată este de 5.1%, iar printre statele cu cea mai scăzută rată de fumat în rândul elevilor sunt Islanda (0.8%), Irlanda (1.2%), Suedia (2.0%).

În ceea ce privește utilizarea țigărilor electronice, în Republica Moldova 6.5% de elevi au declarat că utilizează vape-uri zilnic, în comparație cu Polonia unde 20% de tineri consumă țigări electronice, în Serbia, Cehia și Slovenia – 15%. Insulele Feroe, Norvegia, Portugalia înregistrând cele mai scăzut rate – în jur de 2%

#contrabanda #control #legi

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.