Un nou studiu realizat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile arată că Republica Moldova este una dintre statele europene cu cea mai mică rată de utilizare a țigărilor convenționale și țigărilor electronice în rândul minorilor. 6.5% dintre tineri de 15 și 16 ani au declarat că utilizează zilnic țigări electronice, iar 5.1% au declarat că fumează țigări convenționale. Deși la prima vedere situația nu pare atât de gravă, experții economici susțin că Republica Moldova a pierdut practic lupta cu vape-urile de contrabandă.

Problema accesului minorilor la țigări electronice ar porni de la reglementările excesive, pe care statul nu le poate controla, iar, în consecință, vânzările legale migrează pe piața tenebră, în special în mediul online, la care au acces copiii.

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță susține că în prezent, companiile care vând în mod legal țigări electronice trec o serie de verificări și certificări, care durează mai bine de jumătate de an. Între timp, contrabandiștii ocolind procedurile legale aduc țigări electronice pe care nu le pot plasa în magazine și respectiv le vând pe platforme de socializare, lucru interzis în Moldova.

„Contrabandiștii umplu o gentuță de două mii de euro pe care statul numai din taxe le pierde. Unu la mână: bugetul de stat pierde bani. Doi – statul introduce reglementări pe care nu le poate controla și apare contrabanda, care nu doar că îți aduce pierderi la bugetul de stat, dar nu controlezi deloc absolut cui vinzi”, a adăugat Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, legile adoptate favorizează în prezent doar contrabandiștii care vând ilicit țigările electronice.

„Companiile care vând legal spuneau: noi cerem un lucru – dați-ne voie să achităm impozite. Nu vă cerem facilități fiscale. Soluția este să faci reglementări pe care să le poți controla. Pentru că altfel tu faci lobby pentru contrabandiști. Eu le spuneam deputaților: dacă pui reglementări pe care nu le poate respecta o companie legală, el, nu vreau să spun că a luat mită, dar favorizează contrabandiștii. Dacă tu creezi legi, care din start știi că nu vor funcționa, tu, pe cel legal, îl omori și favorizezi numai comerțul ilegal”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.

Deși comercializarea online a țigărilor electronice este interzisă din 2022, contrabandiștii folosesc platformele electronice pentru promovare și comercializare.

„Cel mai grav aici este că copilul are acces la produse care în mod normal nu are. Uitați-vă, se face publicitate. Era chiar pe rețele. Și îmi spuneau, domnule Ioniță, cum e posibil? Noi am făcut o legislație bună. N-are voie să stea la vitrină, n-are voie să vadă, n-are nevoie nimic. Cumpărătorul trebuie să vină în mod intenționat și să solicite un produs interzis care să află după o barieră unde nu se vede. Și tu vezi publicitatea acolo, pe toate rețelele. Care-i sensul?, a mai spun Ioniță.

Studiul prezentat recent de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile relevă că R. Moldova trebuie să consolideze măsurile de prevenție a consumului de țigări în rândul tinerilor prin control mai strict în canalele de comercializare.

Studiul mai arată că cea mai înaltă rată de elevi care au declarat că fumează zilnic țigări convenționale se înregistrează în Bulgaria și Croația – 20%, după care Ungaria – 19%. În Republica Moldova această rată este de 5.1%, iar printre statele cu cea mai scăzută rată de fumat în rândul elevilor sunt Islanda (0.8%), Irlanda (1.2%), Suedia (2.0%).

În ceea ce privește utilizarea țigărilor electronice, în Republica Moldova 6.5% de elevi au declarat că utilizează vape-uri zilnic, în comparație cu Polonia unde 20% de tineri consumă țigări electronice, în Serbia, Cehia și Slovenia – 15%. Insulele Feroe, Norvegia, Portugalia înregistrând cele mai scăzut rate – în jur de 2%

#contrabanda #control #legi

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.